Top 10 mituri privind creșterea salariului minim: „Nu avem inflație mare din cauza salariilor”

Luni, 01 Aprilie 2024, ora 21:10
0 citiri
Top 10 mituri privind creșterea salariului minim: „Nu avem inflație mare din cauza salariilor”
Muncă agricolă FOTO/ Unsplash

În anul electoral 2024, una dintre temele de discuție pentru partidele din România este legată de salariul minim. Ștefan Guga, sociolog și director în cadrul consultantului Syndex, a explicat pentru Ziare.com de ce legătura dintre salariul minim și inflație este o pistă falsă și cum ar trebui să înțelegem directiva UE privind salariul minim, pe care statele membre trebuie să o transpună în legislația națională până pe 15 noiembrie 2024.

Argumentele care se aduc împotriva majorării salariului minim țin presupuse efecte negative asupra nivelului de trai - cum ar fi că va duce la o creștere a inflației sau că nu reduce sărăcia - și asupra pieței muncii - că va încuraja munca „la negru”, că va duce la dispariția locurilor de muncă sau că va forța anumite firme să se închidă. Alte idei se leagă de anticiparea unei scăderi a competitivității României pe plan internațional și de o diminuarea a investițiilor străine. O analiză atentă a fiecărui argument în parte arată că salariul minim nu se face vinovat de rănirea economiei țării.

Inflația. „Nicio legătură între creșterea salariului minim și creșterea prețurilor”

1. Coaliția de guvernare a anunțat deja o creștere a salariului minim brut pe țară la 3.700 lei, în iulie 2023. Un contraargument întâlnit des în spațiul public este că, dacă se majorează remunerația minimă, acest lucru se traduce într-o creștere a inflației, adică a prețurilor bunurilor și serviciilor consumate de majoritatea oamenilor.

„Ideea că o creștere de salariu minim ar trebui să genereze inflație vine dintr-o anumită accepțiune, există o ipoteză acolo care e fundamentată pe o anumită teorie economică. (...) Noi nu vedem chestia asta”, evidențiază sociologul.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Înainte de recesiunea economică venită pe fondul pandemiei de coronavirus, datele ne arată că salariul minim real, calculat să ia în considerare creșterea prețurilor, a crescut semnificativ, din 2010. Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare a salariului minim s-a dublat, între 2010 și 2020, conform unui raport din 2021 scris de Guga pentru Fundația Friedrich Ebert (FES).

„Legătura dintre salariul minim și inflație se discută destul de acerb de prin 2016-2017. În acea perioadă, aveam un pic de inflație. Fusese criza (din 2008 - n.r.), după care a fost peste tot o inflație destul de redusă, iar în 2016-17, am avut un puseu pe la 5%, care a scăzut. Atunci, se spunea că e de la creșterile salariale, dar nu se pupă, nu se leagă. Dacă te uiți la momentul în care s-a crescut salariul minim, cum a reacționat inflația și ce s-a întâmplat, ar trebui să vedem o corelație, dacă e o legătură așa de clară - a crescut salariul minim cu x% anul ăsta, avem și inflație nu-știu-cât. Ar trebui să avem o tendință, ceea ce nu vedem. Asta e o problemă empirică. Nu mai poți să susții o ipoteză, dacă este invalidată într-un mod atât de evident”, explică Guga.

Într-un deceniu, singura legătură observabilă dintre creșterea salariului minim și creșterea prețurilor a apărut între mai 2016 și mai 2018. Deși această perioadă a venit cu un salt în rata inflației, o analiză a cauzelor creșterii prețurilor arată că veniturile din salarii pot juca doar un rol minor: peste jumătate din saltul inflației se datora creșterii de prețuri în energie, de pe urma schimbărilor de reglementare, majorării prețului benzinei și, respectiv, sporirii accizei pe tutun și alcool.

Locurile de muncă și economia neoficială

2. O altă corelație care se face este între salariul minim și șomaj - dacă firmele sunt nevoite să își plătească angajații mai mult, ar putea renunța exact la locurile de muncă ocupate de cei mai prost plătiți dintre ei, susținea un studiu din 2020 al Confederației Patronale Concordia. Între 2014 și 2019, se observă, în același timp, creșteri majore ale salariului minim și un număr mai mare de salariați în economie, inclusiv în sectoarele în care ponderea plății minime este mai mare, cum ar fi agricultura.

3. Ce se întâmplă, totuși, cu munca „la negru”? o discuție adiacentă salariului minim este că, dacă este nevoie ca angajatorii să vireze mai multe taxe la stat, unii vor alege să facă plăți informale din cauza creșterii costurilor cu forța de muncă. Lipsesc multe date concrete despre economia informală a României, dar se poate observa o creștere a numărului de salariați însoțită de o scădere a numărului de lucrători pe cont propriu, între 2013 și 2019. Pe scurt, o proporție mai mare din lucrători aveau contracte de muncă înregistrate.

O altă abordare asupra muncii fără contract apare într-un studiu publicat de Banca Mondială în decembrie 2018 care se uită la evoluția plăților cash în România, între 2000 și 2015. Dacă sunt mai multe firme care vor să evite să plătească minimul pe economie, atunci ar trebui să se observe și o creștere a plăților în numerar. Acest studiu găsește că economia informală scade pe măsură ce salariul minim crește. Din 2012, când începe o perioadă cu creșteri mari ale salariului minim, cash-ul scade în raport cu totalul banilor în circulație cu peste 10%.

Productivi și competitivi, dar săraci

4. O altă fațetă a discuției leagă creșterea salariului minim de productivitate, în sensul că remunerația trebuie să țină pasul cu eficiența lucrătorilor. Ziare.com a tratat pe larg subiectul într-un articol în care Ștefan Guga arată că România are cea mai productivă forță de muncă raportat la costul mâinii de lucru din Uniunea Europeană. Chiar dacă productivitatea ar bate pasul pe loc, creșterea salariului minim nu ar ajunge să detroneze România.

5. O idee asemănătoare celei cu productivitatea este legată de competitivitatea României pentru investitori, care ar putea să nu mai fie atrași de țară dacă ar crește costul cu angajarea. Între 2013 și 2019, investițiile străine directe au crescut cu aproape 50%, trecând de pragul de 5 miliarde euro pe an. De altfel, dintre sectoarele economice în care lucrează mulți angajați pe salariul minim, doar producătorii de articole vestimentare au exportat mai puțin în 2018 față de 2012.

6. Un mit popular mai degrabă în zona academică, apărut inclusiv într-o lucrare publicată de Fondul Monetar Internațional (FMI), acuză că salariul minim nu reduce sărăcia. Analiza publicată de FMI argumentează că un ipotetic salariu minim european ar reduce sărăcia în muncă, dar nu ar avea efecte majore asupra sărăciei, în general. Problema sărăciei are multe componente, printre care ajustarea politicilor sociale de șomaj sau pensii, dar faptul că foarte mulți angajați sunt la nivelul minim de salarizare leagă în mod necesar creșterea nivelului lor de trai cu scăderea riscului de sărăcie, în general, argumentează Guga în analiza sa. Gospodăriile care au un salariat declară că fac față mai ușor cheltuielilor uzuale decât restul, deși nivelul de dificultate arată probleme sociale profunde.

Industria care nu ține pasul

7. După economia informală, o altă discuție poate fi purtată despre efectul asupra firmelor: dacă firmele nu își permit să plătească lefuri mărite, pot ajunge să se închidă. La nivel general, între 2013 și 2018 se observă o ușoară legătură pozitivă între majorarea salariului minim și creșterea profitului brut unde ponderea acestor salarii este mare. La fel, în majoritatea cazurilor, investițiile au crescut în perioadele de majorări salariale.

Un caz aparte este industria textilă, arată studiul. În acest sector, unde este vorba de producerea de articole pentru branduri internaționale și destinate eminamente pentru export, productivitatea ține mai ales de capacitatea lucrătorilor. Dacă producția este dependentă de oameni și mulți dintre ei sunt pe salariul minim, atunci creșterile de remunerare pot afecta direct existența locurilor de muncă, mai ales că prețurile sunt plafonate de competiție. Cu alte cuvinte, România concurează direct cu state mai sărace din Europa și Asia și, deși dispar anumite locuri de muncă în acest sector, angajații tind să se mute spre alte domenii.

Marile dezbateri

8. Întrebarea fundamentală care se pune este dacă chiar are nevoie România de impunerea unui salariu minim garantat, pentru că există state chiar și în Uniunea Europeană care nu au o astfel de măsură și au un nivel de trai bun. În realitate, salariile minime există în toate statele UE, fiind ori fixate prin lege, ori negociate de sindicaliști și patroni. Danemarca este una din țările care nu au un nivel minim de salarizare impus prin lege. În schimb, salariile se stabilesc prin negociere colectivă. Spre deosebire de România, negocierea dintre sindicate și patronate este atât de răspândită în Danemarca încât contractele colective acoperă peste două treimi din locurile de muncă, conform ministerului danez al muncii.

9. Unele partide au venit, în ultimii ani, cu politici alternative de creștere a salariilor mici, cum ar fi reducerea taxelor. Totuși, populația cu venituri mici are nevoie mai mare de serviciile publice esențiale care se finanțează din bani publici, de la educație la sănătate. Dacă statul ar alege să taxeze mai puțin salariile minime fără să compenseze reducerile la buget prin alte măsuri - cum ar fi creșterea ratei de colectare sau „impozitarea mai echitabilă” a marilor averi -, atunci chiar oamenii salariați la nivelul minim ar avea mai mult de cheltuit pentru asigurarea acestor servicii.

10. Ultimul mit care trebuie adus în discuție este cel al „depolitizării” salariului minim, punctează studiul. Un exemplu relevant este încercarea la nivelul decidenților de a stabili „formule obiective” pentru majorarea salariului minim. o variantă care s-a discutat în 2019 a fost ca salariul minim să fie majorat cu rata inflației, pentru a nu pierde din puterea de cumpărare, plus creșterea în productivitate. Or, productivitatea este una deja ridicată în raport cu costurile cu salariul, ceea ce a însemnat în realitate o creștere foarte mică a salariului minim, care nu reducea din decalajele vechi, relevă studiul scris de Guga. Per total, deciziile legate de salariul minim sunt mereu politice, fie că este vorba de a-l lega de coșul minim necesar pentru un trai decent, fie că este vorba de a-l ține la un nivel scăzut, argumentează sociologul.

Salariul minim în context european

În directiva pe care și România trebuie să o aplice, Parlamentul și Consiliul subliniază cu îngrijorare rata sărăciei în muncă și enumeră moduri în care statele pot promova negocierea colectivă și pot fixa valoarea salariului minim în funcție de venitul de la mijlocul economiei sau de salariul mediu.

„Asta ar însemna că, în fiecare an, ar trebui văzut dacă salariul minim se conformează acestui criteriu. Dacă nu, să fie crescut ca să atingă acest prag. Teoretic, fiecare țară ar trebui să facă lucruri similare, dar sunt și multe alte chestii în directiva aia care ar putea să mai complice un pic lucrurile”, detaliază Guga.

Directiva nu impune, însă, un salariu minim la nivelul întregului bloc european.

„Nu e deloc salariu minim european, nici nu are cum să fie. Avem o directivă privitoare la salariile minime adecvate, care nu impune un salariu minim european, că la asta se gândește lumea. Primul instinct este să crezi că se impune un salariu minim cumva la nivelul UE - nu e deloc cazul. Directiva pleacă de la constatarea că salariul minim a devenit din ce în ce mai important în ultimii 10-15 ani în foarte multe țări europene - România nu este singulară, deloc - și că ele nu sunt adecvate. Prin adecvat, ei se referă explicit la ideea de trai decent, spun că ar trebui să existe un coș, dar acesta nu există pentru că este foarte greu de făcut, trebuie făcut pe fiecare țară. Și majoritatea țărilor nu au un asemenea coș, nu se calculează. (...) Directivele nu sunt orientative, ele trebuie transpuse în legislația noastră, sunt obligatorii. Numai că limbajul nu este întotdeauna cel mai lipsit de ambiguitate”, este de părere Ștefan Guga.

...citeste mai departe despre "Top 10 mituri privind creșterea salariului minim: „Nu avem inflație mare din cauza salariilor”" pe Ziare.com

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Inflația scade în ritm de melc, iar prețul benzinei va crește mai repede decât se preconiza, spun estimările BNR
Inflația scade în ritm de melc, iar prețul benzinei va crește mai repede decât se preconiza, spun estimările BNR
Rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm încetinit faţă de anul 2023 şi pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea anticipată în prognoza pe...
FMI face o previziune negativă pentru România. Creșterea economică, revizuită în scădere
FMI face o previziune negativă pentru România. Creșterea economică, revizuită în scădere
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai...
#salariu minim Romania, #inflatie Romania, #investitii straine, #saracie romani, #munca la negru, #contract munca , #Stiri Locuri de munca