Salariul minim ar putea ajunge la 6.000 de lei în România. Expert: ”Dacă se continuă creșterile, sigur se poate” în 5 ani

La finalul anului 2024, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să transpună reglementările unei directive europene privind salariile minime. În România, autoritățile au spus că vor alege să aducă salariul minim la jumătate din salariul mediu. Pentru că măsurile legale sunt încă în lucru, „momentan putem doar specula” despre cum o să arate alinierea salariilor, explică sociologul Ștefan Guga pentru Ziare.com, dar creșterile sunt fezabile.

Expertul spune că inclusiv estimarea prim-ministrului Marcel Ciolacu – un salariu minim de aproximativ 6.000 de lei în cinci ani – „este o perspectivă ușor optimistă, dar nu este ceva imposibil”.

Unul dintre cele mai importante aspecte pe care trebuie să le stabilească statul român este cum va face creșterea salarială, odată asumat pragul de jumătate din câștigul mediu brut, așa cum a declarat Cristian Vasilcoiu, secretar de stat la Muncă, citat de Agerpres. De altfel, Guvernul a susținut în repetate rânduri că va crește salariul minim, de la prezentul 3.300 de lei, la 3.700 lei brut în luna iulie.

„Bineînțeles, dacă avem un decalaj mare între salariul minim și jumătate din salariul mediu, este destul de puțin probabil să se facă o creștere a salariului dintr-un foc. Probabil că va fi ceva pe doi-trei ani, vom vedea. În România, diferența nu este atât de mare, adică este fezabil. Dacă nu se face într-un an, se face în doi, trei. Rămâne de văzut cum stabilim, pentru că acolo sigur vor fi discuții cu patronatele și cu sindicatele. Propunerea sindicatelor încă de anul trecut era chiar 3.700, 3.750 de lei, dar bazându-se pe cifrele care erau disponibile la vremea respectivă. Dacă cifrele s-au modificat între timp, probabil că ar trebui să aibă niște discuții. (...) Din nou, că sunt 3.700, că sunt 4.000 de lei, nu este o diferență atât de mare. Dar eu zic că doi ani sunt suficienți, la cum evoluează lucrurile acum”, susține Ștefan Guga, director în cadrul consultantului Syndex.

Datele care fac diferența la salariu

La nivelul actual al câștigului mediu brut de aproape 8.000 de lei, publicat de Institutul Național de Statistică (INS) pentru luna ianuarie 2024, modificarea ar însemna o creștere de aproape 700 de lei a remunerației minime, până la 3,988 de lei brut. Totuși, rămâne de văzut care este indicatorul pentru salariul mediu pe care îl alege Executivul, pentru că ar putea fi vorba și despre folosirea unei prognoze oficiale. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) vedea, în februarie 2024 și conform condițiilor legislative actuale, un salariu mediu brut de 7.650 de lei pentru anul 2024.

„Direcțiile cu salariul mediu sau salariul median au ajuns să fie un consens general, au ajuns să fie reperele la care se vor raporta mai toate țările. Motivul este că este destul de simplu: nu te mai complici cu alte chestii pe care le zic ei acolo, cu coșul de consum sau alte recomandări. Vom vedea cum arată prevederile în fiecare țară, este dificil de spus, de anticipat ceva. Speculăm un pic acum, dar, în cazul României, încă de la începutul anului 2023, ieșise Marcel Ciolacu, când își pregătea mandatul de prim-ministru, să spună că „da, este okay chestia asta cu 50% din salariul mediu”. Acum, trebuie să vedem cum se face. Una dintre idei ar fi fost să te uiți la prognoza emisă de CNSP pe salariul mediu pentru anul următor și să anticipezi în luna ianuarie sau când s-ar face creșterea, să îl aduci la jumătate din salariul mediu”, explică Ștefan Guga.

Dacă se folosesc datele comunicate de INS, legislația va trebui să definească foarte clar care sunt câștigurile salariale la care ne raportăm. Spre exemplu, cuantumul citat mai sus în articol este pentru luna ianuarie, care poate fi influențat de anumite bonusuri salariale. Aceste clarificări ar contribui la predictibilitate, lucru cerut inclusiv de patroni, conform Ziarului Financiar.

„E posibil și să ne folosim de datele comunicate de INS, tocmai asta va trebui clarificat un pic, pentru că și comisia de prognoză poate să se înșele. (...) Salariul mediu lunar poate să și fluctueze, pentru că sunt luni cu prime. De obicei, în decembrie-ianuarie, salariul mediu este ceva mai mare. Este de văzut, va trebui clarificat care e salariul mediu, pe ce lună, de unde luăm datele, ca să fie totul previzibil și transparent. Va trebui stabilită o procedură pe care nu o avem încă. (...) Pe scurt, nu știm exact încă”, a declarat consultantul.

Acestea rămân opțiuni politice, nu vin ca urmare a unor impuneri al Uniunii Europene. Directiva nu impune un nivel salarial, ci doar stabilește ca statele care au un salariu minim stabilit prin lege să introducă mecanisme de ajustare, urmărind „să aducă un nivel de trai decent, să reducă sărăcia în muncă, dar și să promoveze coeziunea socială (...) și să reducă inegalitatea de gen în salarizare”.

„Avem directiva, care este destul de ambiguă, nu este foarte clară, dă niște orientări, dă niște recomandări... Așa sună. Ea va trebui transpusă în legislația națională, va trebui să avem la sfârșitul acestui an, conform calendarului disponibil pe site-ul Ministerului Muncii cu povești din astea europene. Anul trecut a anunțat ca termen 15 noiembrie 2024 pentru transpunere, când vom vedea o lege, un act normativ în România, care va spune ce se va întâmpla. Bănuiesc că vom avea un conținut ceva mai ferm, să zicem așa, decât cel din directivă”, argumentează sociologul.

Impactul asupra patronilor mici și mijlocii

Creșterile salariale ajung să aibă efecte mai pronunțate mai ales asupra firmelor mici și medii. Acest lucru este valabil inclusiv pentru creșterea din vară.

„Este și o chestie electorală, dar nu este ceva rău, e foarte bine. Cu patronatele, acum, avem o problemă cu cei de la întreprinderile mici și mijlocii, cum e și normal, că ei sunt mai afectați în mod direct și într-o măsură mai mare de povestea cu salariul minim. Celelalte patronate nu mai sunt atât de total împotrivă cum erau în urmă cu câțiva ani. Probabil că și-au dat și ei seama că nu era o mișcare foarte inteligentă à la longue, că păreau foarte agresivi într-un mod nenecesar, și atunci este mai bine să mai facă niște concesii acolo unde nu contează atât de mult pentru ei”, detaliază sociologul.

În trecut, perspectiva patronatelor a fost că un indicator bun de calcul este rata inflației, iar salariul minim ar trebui crescut în ritm cu aceasta. Un astfel de mecanism ajută la păstrarea nivelului actual de trai, nu la îmbunătățirea acestuia.

„Pentru patronate, creșterea cu inflația este un consens deja de câțiva ani în România, că ar trebui crescut salariul minim măcar în ritm cu inflația. Discuția a fost dacă mai trebuie adăugat și ceva suplimentar peste inflație, să crească peste rata inflației pentru a îmbunătăți puterea de cumpărare a salariului minim, pentru că asta ar fi ideea. Dacă menții puterea de cumpărare doar, nu faci mare lucru, nu trăiești bine cu salariul minim și, atunci, dacă vrei să crești puterea de cumpărare și nivelul de trai al oamenilor care câștigă salariul minim - și pentru cei cu salarii mici, în general -, trebuie să îl crești un pic mai mult decât este inflația. Acolo este o dezbatere”, argumentează sociologul.

Însăși directiva europeană menționează, printre criteriile de avut în vederea, necesitatea creșterii nivelului de trai și reducerea decalajelor, dar recomandările pot fi imposibil de luat în calcul în același timp.

„Sunt foarte mult criterii în directivă, printre care creșterea nivelului de trai, dar sunt de multe ori și contradictorii; pe deoparte, zici că salariul minim ar trebui să fie un salariu decent, să ții cont de puterea de cumpărare, de evoluția inflației, de toate astea - astea sunt lucruri care sunt, teoretic, în interesul salariaților, ne spun clar că salariul minim trebuie să crească în cazul României și trebuie să crească substanțial. Pe de altă parte, tot directiva zice să iei în considerare productivitatea, competitivitatea, ș.a.m.d. și, atunci, nu este foarte clar, pentru că lucrurile astea nu sunt atât de compatibile. De multe ori se bat cap în cap. (...) Cum este cazul României, unde discuțiile despre inflație și productivitate existau deja și erau destul de concrete - cum voia Guvernul Orban, să avem o formulă de creștere inflație plus productivitate -, pentru noi nu sunt niște lucruri noi, așa că rămâne de văzut cum va arăta. Și în PNRR avem un jalon acolo pentru a avea un nou mecanism de stabilire a salariului minim. Tot așa, ar trebui să avem un act normativ care să ne spună exact cum se stabilește salariul minim. Atunci, cele două vor fi împreună, vom vedea în funcție de cum arată acel mecanism. Momentan, din ce știu, discuțiile nici nu au început sau, în orice caz, nu sunt foarte concrete. De obicei, la noi, chestiile astea durează un pic; dacă avem un termen de 15 noiembrie, lucrurile se vor desfășura un pic mai târziu, nu le fac așa din timp”, susține expertul.

Cum ar putea ajunge România la un salariu minim de 6.000 lei

Partidul Social Democrat susține că administrația lucrează la mecanismul de adaptare a salariului minim, conform unui comunicat din 2 aprilie. Tot premierul spunea, la finalul lunii februarie, că vede România devenind o putere economică în regiune și că salariații la nivelul minim ar putea ajunge să câștige 1.200 de euro brut, în timp ce salariul mediu ar putea ajunge la 2.000 de euro brut, conform Profit.ro. Previziunile lui Ciolacu au fost făcute în timpul unui forum organizat de Camera Americană de Comerț în România și se referă la un termen de patru-cinci ani.

„Lucrează la Ministerul Muncii, după care va fi în consultare în Consiliul Național Tripartit (cu sindicatele și patronatele - n.r.). Vom vedea ce propuneri sunt în sensul ăsta. Deocamdată, probabil se lucrează la Ministerul Muncii, unde nu mai ei știu ce fac. (...) Creșterea din ultimii ani a salariului mediu este destul de mare, iar 2.000 de euro înseamnă 10.000 lei brut. În patru-cinci ani este foarte realist, deci nu e ceva wow. Mai interesant este ce spune despre salariul minim, pentru că 1.200 de euro înseamnă 60%, nu jumătate. Nu știu exact ce înseamnă asta, care sunt planurile, ar însemna 6.000 lei brut. În patru-cinci ani, pare okay, dacă se continuă cu același ritm de creștere pentru salariul minim, sigur se poate. Trebuie văzut, dar se poate. Este o perspectivă ușor optimistă, aș zice, vizavi de salariul minim, dar nu este ceva imposibil așa ceva. Vom avea 750 de euro în câteva luni, nu este ceva wow, dar înseamnă că vor continua niște creșteri semnificative ale salariului minim în perioada asta. Să treacă de 50% din salariul mediu și să ajungă la 60% este interesant, rămâne de văzut dacă se va și face”, încheie expertul.

...citeste mai departe despre "Salariul minim ar putea ajunge la 6.000 de lei în România. Expert: ”Dacă se continuă creșterile, sigur se poate” în 5 ani" pe Ziare.com