De ce implementarea salariului minim european adâncește și mai mult inegalitatea veniturilor. „Reducerea impozitelor sau oferirea de deduceri fiscale poate încuraja”

România trebuie să transpună până în luna noiembrie directiva europeană care prevede un salariu minim adecvat la nivel european. În ţara noastră, se va merge pe o formulă prin care venitul minim garantat pe ţară va fi de cel puţin 50 la sută din salariul mediu brut.

După ce proiectul de lege a fost adoptat de Guvern, a ajuns şi la Parlament, iar de la 1 ianuarie 2025 va intra în vigoare. Câştigul salarial mediu brut pe economie în luna iulie 2024 a fost 8.580 de lei. Iar salariul minim brut este de 3.700 de lei.

În plus, angajaţii nu vor putea sta cu salariul minim pe economie mai mult de doi ani, mai prevede legea.

Într-un interviu pentru Ziare.com, Sorina Faier, specialist în resurse umane, a vorbit despre ce înseamnă transpunerea acestei directive.

“În Uniunea Europeană, aflăm că salariile minime variază semnificativ. De exemplu, țările din Europa de Est, precum Bulgaria cu 399 EUR, Ungaria cu 579 EUR și România cu 663 EUR, se află la poli opuși față de națiuni ca Luxemburg, unde salariul minim atinge 2.387 EUR. Această diferență de aproape cinci ori între cele două extreme scoate în evidență nu doar inegalitățile economice, dar și impactul istoric al politicii de dezvoltare economică din fiecare țară.

Dacă ne uităm la țările care nu au un salariu minim stabilit, precum Danemarca, Italia sau Suedia, observăm un model diferit. În aceste state, salariile sunt reglementate prin contracte colective, care sunt negociate adesea între sindicate și angajatori. Acest sistem poate oferi o flexibilitate mai mare și, de obicei, duce la o distribuție mai echitabilă a veniturilor, dar aceasta nu elimină provocările legate de actualizarea regulată a salariilor în contextul schimbărilor economice rapide”, a declarat Sorina Faier.

România are printre cele mai mici salarii din UE, iar noua lege nu înseamnă că românii vor avea salarii comparabile cu cele din Vest.

„Ilustrează perfect contrastul dintre promisiunile economice de dezvoltare și realitatea cotidiană a cetățenilor săi. Deși economia românească a înregistrat o creștere semnificativă în anii trecuți, salariile minime nu au evoluat într-o măsură care să reflecte această expansiune.

Discrepanțele dintre salariile minime au implicații profunde, nu doar pentru bunăstarea economică a indivizilor, dar și pentru stabilitatea socială și coeziunea comunităților. În economiile în care salariile minime sunt ridicate, cum ar fi Luxemburg sau Olanda, se observă o calitate superioară a vieții și o satisfacție mai mare a cetățenilor în ceea ce privește condițiile de muncă și traiul. În contrast, țările cu salarii minime scăzute, cum ar fi România sau Bulgaria, se confruntă cu o migrație a forței de muncă către state cu venituri mai mari, ceea ce conduce la o pierdere semnificativă de talente și resurse umane.

Guvernele pot adopta o serie de strategii pentru a susține companiile mici în perioada de tranziție către un salariu minim mai ridicat”, a spus specialistul în HR.

Companiile, dar şi autorităţile, mai pot oferi şi alte beneficii angajaţilor plăţiti cu salariul minim. Dorina Faier a expus câteva soluţii.

“Oferirea de subvenții temporare sau ajutoare financiare pentru companiile mici afectate de creșterea salariului minim poate ajuta la acoperirea costurilor suplimentare. Reducerea impozitelor sau oferirea de deduceri fiscale pentru companiile care angajează personal la salariul minim mai ridicat poate încuraja companiile să mențină locurile de muncă și să investească în dezvoltarea lor.

Implementarea de programe de formare pentru angajați poate crește productivitatea și eficiența în companii, ajutându-le să facă față costurilor mai mari cu salariile. Crearea de linii de credit speciale sau fonduri de salvare pentru companiile mici afectate de creșterea salariului minim poate oferi suport financiar temporar.

Încurajarea cooperării între companiile mici pentru a împărtăși resurse sau a forma grupuri de achiziții poate reduce costurile și poate îmbunătăți competitivitatea. Furnizarea de resurse și informații cu privire la gestionarea costurilor, strategii de afaceri eficiente și best practices poate ajuta companiile să se adapteze mai ușor la noul mediu economic.

Introducerea unei perioade de tranziție în care creșterea salariului minim să fie graduală poate permite companiilor să se adapteze treptat la noile condiții economice. Încercarea de a stimula consumul local prin campanii de încurajare a achizițiilor de la companii mici poate ajuta la creșterea veniturilor acestora. Oferirea de servicii de consultanță pentru companiile mici în privința eficientizării costurilor și îmbunătățirii proceselor de afaceri poate facilita adaptarea acestora”, a explicat Sorina Faier.

Cei mai mulţi dintre angajaţii plătiţi cu salariul minim pe economie sunt în sectorul serviciilor.

“În majoritatea țărilor, industriile cu cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim sunt adesea sectorul alimentar, comerțul cu amănuntul și servicii de îngrijire. Aceste industrii absorb un număr semnificativ de muncitori, în principal datorită cererii constante pentru produse și servicii esențiale.

Industria alimentară, în special, necesită o forță de muncă mare pentru producție, procesare și distribuție. De la fermele agricole până la supermarketuri, angajații cu salariul minim joacă un rol crucial în asigurarea accesului populației la alimente. De asemenea, industria ospitalității, care include restaurante și hoteluri, este un alt sector major unde se găsesc mulți muncitori plătiți cu salariul minim. Aceste locuri de muncă sunt adesea caracterizate printr-o rotație mare de personal și ore de lucru flexibile.

Comerțul cu amănuntul, în special în magazinele mari, atrage de asemenea un număr semnificativ de angajați cu salariul minim, în special în rândul tinerilor și al celor fără experiență. Aceste industrii sunt vitale pentru economia locală, dar ridică întrebări importante privind condițiile de muncă și sustenabilitatea veniturilor pentru angajații cu salariu minim”, a adăugat Sorina Faier.

Transpunerea directivei

Guvernul a aprobat legea privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigură transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2022/2041 din 19 octombrie 2022 a Parlamentului European şi a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Salariul minim european este prevăzut, de asemenea, şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Jalonul 392, potrivit căruia salariul minim brut pe ţară garantat în plată va fi stabilit în baza unui mecanism obiectiv bazat pe o formulă clară, în consultare cu partenerii sociali.

Proiectul de lege urmează să fie supus adoptării de către ParlamentulRomâniei în regim de urgenţă.

„Salariul minim brut pe ţară garantat în plată va fi actualizat anual în funcţie de puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor şi distribuţia acestora, rata de creştere a #salariilor şi productivitatea muncii la nivel naţional. Adecvarea acestui venit minim presupune ca salariul să nu fie mai mic de 50% din câştigul salarial mediu brut. În plus, proiectul de lege presupune întărirea rolului pe care îl au sindicatele şi patronatele”, a declarat ministra Muncii Simona Bucura-Oprescu, conform sursei citate.

De asemenea, este prevăzut că Directiva (UE) 2022/2041 va fi aplicată tuturor categoriilor de salariaţi, indiferent dacă aceştia îşi desfăşoară activitatea în baza unui raport de muncă, raport de muncă cu caracter special (contract de mandat, contract de management, contract de activitate sportivă etc.) sau raport de serviciu.

Proiectul de act normativ mai prevede adoptarea unui plan de acţiune pentru promovarea negocierilor colective, pentru creşterea accesului salariaţilor la drepturi salariale negociate colectiv şi la o acoperire a protecţiei prin contracte colective de muncă sau acorduri colective de muncă.

Proiectul de lege mai prevede sancţionarea nerespectării dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil, cu amendă de la 3.000 de lei la 5.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a garantat în plată salariul minim brut.

Ultima dată, de la 1 iulie, a fost majorat salariul minim de la 3.300 la 3.700 de lei. Aproximativ 1,8 milioane de angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie.

...citeste mai departe despre "De ce implementarea salariului minim european adâncește și mai mult inegalitatea veniturilor. „Reducerea impozitelor sau oferirea de deduceri fiscale poate încuraja”" pe Ziare.com