Fond de actiuni sau investitii pe cont propriu?

Joi, 26 Ianuarie 2006, ora 09:29
1028 citiri

Pe o piata saraca, abilitatile analitice ale administratorului de fond devin inutile: poti cumpara actiuni bancare, petroliere sau SIF si fara sa apelezi la acesta. Majoritatea brokerilor recomanda novicilor portofolii care contin aceleasi titluri, eventual in ponderi diferite.Fondurile mutuale care investesc in actiuni sunt foarte populare pe pietele de capital dezvoltate. Acolo, micul investor care vrea sa isi faca serios temele are de ales intre mii de societati listate si va dati seama ce ar insemna sa urmareasca zilnic preturi, rezultate financiare, fluxuri de stiri. Ar trebui sa nu mai faca altceva sau sa aleaga un fond mutual, mizand pe experienta si capacitatile de monitorizare ale administratorului. In Romania, lucrurile stau insa diferit. Sunt doar o mana de companii lichide, pe care fondurile le pot include in portofolii in ponderi mai mari fara a-si pune in pericol exitul, cam aceleasi pe care le recomanda si brokerii investitorilor de retail. Daca aveti curiozitatea sa bateti la usa mai multor societati de brokeraj, veti auzi aceeasi banda de patefon: "Cumparati BRD, SNP, SIF, Banca Transilvania, Rompetrol Rafinare". Pentru nuantare se mai adauga Turbomecnica, SSIF Broker, Oltchim. Recomandarile seamana izbitor, dar deloc surprinzator avand in vedere ca in ultimii ani profiturile consistente au fost aduse de companiile-vedeta, cele mai capitalizate si lichide titluri de la BVB.

Intercapital si Napoca au ochelari comuni

La sfarsitul lunii decembrie portofoliile celor doua fonduri, printre primele intrate pe piata pe acest segment, semanau izbitor: ambele mizasera semnificativ pe SIF-uri, banci, companiile petroliere. In topul celor mai mari 10 plasamente in actiuni, sase erau comune: SIF-Oltenia, Moldova, Transilvania si Banat-Crisana, Banca Transilvania si Turbomecanica, iar societatile petroliere erau impartite frateste. Intercapital avea 70% din activele nete in actiuni listate, iar Napoca 79%. Desi cele doua societati isi listeaza structura plasamentelor in actiuni pe pagina proprie de internet cu un decalaj de o luna, iar majoritatea titlurilor nu sunt cumparate speculativ (sunt pastrate mai multa vreme), nu va ganditi ca aceasta coordonare a politicii de investitii se datoreaza unui acord de colaborare "ocult" sau ca e vorba de copierea necolegiala a strategiei vecinului. Pur si simplu, daca ar fi evitat cele cateva societati lichide de la BVB, fondurile nu ar fi putut sa-si plaseze banii decat urcand foarte mult cotatiile si ar fi riscat sa devina semicaptive in actionariat. Din cele 64 de societati listate la BVB, 24 nu au facut nici macar 0,1% din valoarea totala a tranzactiilor. Doar 13 au realizat cel putin 1% din suma tuturor schimburilor cu actiuni in intervalul analizat, ceea ce explica paleta ingusta de optiuni a fondurilor pe o piata unde media volumelor zilnice a fost sub 10 milioane de euro in ultimele 12 luni.

Cui se adreseaza fondurile?

Daca oferta subtire de la bursa face ca plasamentele fondurilor sa fie limitate, de ce am alege aceasta optiune si nu am investi direct in respectivele titluri prin intermediul unui broker? La capitolul costuri, diferentele devin importante la sume mai mari. Presupunand o suma echivalenta cu 10.000 de euro, comisionul dublu, de cumparare-vanzare pe care il veti achita, este, in functie de societate, de 1-2%. In cazul fondului mutual, platiti un comision de rascumparare de minimum 0,5% (daca va retrageti inainte de perioada recomandata de societatea de administrare, acesta poate creste insa si la 9%) si comisionul lunar de administrare (in medie, 0,5% din activul net). La o investitie mentinuta cel putin 12 luni, pentru portofolii identice, se observa ca fondul mutual reprezinta o alegere mai costisitoare. In plus, nu toate activele acestuia sunt, de regula, orientate spre bursa, ceea ce face ca randamentul sa fie din start mai redus decat in cazul unui plasament direct in actiuni daca piata creste (in caz de scadere, fondul va scapa insa mai ieftin). Cum nimeni nu este obligat sa mizeze pe actiuni de toti banii, va puteti orienta 60-70% din economii spre actiuni, iar cu restul puteti alege instrumentele pietei monetare, cum fac de altfel si fondurile.

Din punctul de vedere al celor cu mai putin de 50 milioane de lei vechi disponibili, situatia se schimba. Datorita ascensiunii cotatiilor din ultimii ani, nu mai e deloc simplu sa achizitionezi un pachet de minimum 500 de actiuni. In cazul BRD, de pilda, acesta presupune 80 milioane de lei vechi. Cine nu-i are si vrea un portofoliu mai diversificat are doar alternativa unui fond de actiuni.

Fondurile de actiuni, la microscop

- portofoliile fondurilor sunt asemanatoare, iar strategia lor poate fi copiata cu usurinta de micii investitori

- unitatile de fond au cresteri mai modeste decat media pietei, iar costurile incluse sunt mai mari decat in cazul investitiei la bursa prin intermediul unui broker

- plasamentul este mai putin lichid decat investitia in actiuni deoarece retragerile premature se penalizeaza prin comisioane mari

- fondurile reprezinta solutia potrivita pentru cei care dispun de sume foarte mici, costul unei unitati de fond fiind modica. Oricand se pot subscrie sume noi, chiar si echivalentul unei unitati.

Cristian Dogaru

Banii Nostri