România, ultima în UE la procentul din PIB alocat cercetării și în 2023

România a alocat în 2023 pentru cercetare și dezvoltare un procent de 0,52% din PIB, cel mai mic din Uniunea Europeană.

Deși într-o ușoară creștere față de anii anteriori, nivelul cheltuielilor alocate cercetării și dezvoltării nu a crescut suficient ca să scoată țara noastră de pe ultima poziție.

În afară de 2023, ultimul an în care s-a alocat pentru cercetare un procent mai mare sau egal cu 0,5% din PIB a fost 2018.

Nivel constant redus

În perioada 2019-2022, procentul din PIB alocat în România cercetării a oscilat între 0,46% și 0,47% din PIB.

Diferențele sunt infime, dacă se intră în zona rotunjirilor nivelul cheltuieilor alocate cercetării și dezvoltării fiind practic constant, inclusiv în 2023.

Dacă pentru alte sectoare ale economiei s-au găsit bani, activitatea de cercetare-dezvoltare a fost în permanență o ”cenușăreasă” subfinanțată, în ciuda declarațiilor oficiale legate de o ”Românie educată”.

Trebuie precizat că în prima parte a anilor ’90 procentul a oscilat în jurul nivelului de 0,7% din PIB, pentru ca în perioada 1999 – 2004 să scadă la niveluri cuprinse între 0,3% și 0,4% din PIB.

Exceptând anii 2007 (0,51%), 2008 (0,55%) și 2017 (0,51%), procentul a fost de sub 0,5% din PIB între 2005 și 2018, potrivit datelor Eurostat analizate de Risco.ro.

Suedia, campioana clasamentului

În Uniunea Europeană, 5 țări au alocat în 2023 un procent din PIB pentru cercetare și dezvoltare de peste 3%. Cel mai ridicat procent a fost consemnat în Suedia (3,6%), urmată de Belgia și Austria (3,3% fiecare).

Germania și Finlanda se află pe pozițiile următoare în clasament, cu 3,1% fiecare.

La polul opus, 5 țări membre ale blocului comuniatr au raportat un procent alocat cercetării și dezvoltării de sub 1%: România (0,5%), Malta (0,6%), Cipru (0,7%), Bulgaria și Letonia (ambele 0,8%).

Intensitatea cercetării în Uniunea Europeană

În 2023, Uniunea Europeană a cheltuit 381,4 miliarde euro pentru cercetare și dezvoltare, cu 6,7% mai mult decât în anul precedent, când cheltuielile au însumat 357,4 miliarde euro și cu 57,9% mai mult decât în 2013 (241,5 miliarde euro).

Intensitatea cercetării și dezvoltării, definită ca fiind cheltuielile de cercetare și dezvoltare ca procent din PIB, a rămas stabilă față de 2022 (2,2%). Între 2013 și 2023, intensitatea cercetării și dezvoltării în Uniune a crescut cu 0,1 puncte procentuale (pp).

Intensitatea cercetării și dezvoltării a crescut în 19 țări din Uniunea Europeană în perioada de timp mai sus amintită, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Belgia (1 pp), Polonia (0,7 pp) și Grecia (0,7 pp).

Sectorul întreprinderilor comerciale a continuat să dețină cea mai mare parte a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare. În 2023, aceasta a reprezentat 66% din cheltuielile UE pentru cercetare și dezvoltare, însumând 253,1 miliarde euro.

A fost urmat de sectorul învățământului superior (81,7 miliarde euro sau 21%), sectorul guvernamental (41,0 miliarde euro sau 11%) și sectorul privat non-profit (5,5 miliarde euro sau 1%).

...citeste mai departe despre "România, ultima în UE la procentul din PIB alocat cercetării și în 2023" pe Ziare.com

România, "raiul" consumatorilor de alimente și băuturi nealcoolice. Ce arată datele oficiale privind prețurile din țările membre UE

În anul 2023, România înregistra cele mai mici prețuri la alimente și băuturi nealcoolice, urmată de Polonia și Slovacia, arată datele publicate vineri, 17 ianuarie, de Institutul...

România conduce topul scumpirilor în UE pentru a zecea lună la rând. În decembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 5,5%

România este campioana scumpirilor în Uniunea Europeană pentru a zecea lună la rând. Rata anuală a inflației a ajuns la 5,5% în decembrie. În UE, rata anuală a inflației a urcat în...