Pe lângă suita de noi taxe și impozite aplicate operatorilor economici și plătitorilor de TVA de la 1 ianuarie, anul a debutat și cu un haos general în mandatarea sistemului RO e-Factura.
Contabilii sunt în prezent complet copleșiți de situație, încercând să suplinească prin sfaturi și postări pe rețelele de socializare, lipsa de informare prealabilă completă și timpurie pe care ar fi trebuit să o facă Autoritatea Națională de Administrare Fiscală și Ministerul Finanțelor.
Nicoleta Banciu este expert contabil și administrator al unui grup dedicat de Facebook cu peste 34.000 de utilizatori unde oameni de rând care au de-a face cu sistemul RO e-Factura cer zilnic ajutorul contabililor activi pe grup pentru a naviga sistemul informatic și a prezentat jurnaliștilor Ziare.com doar câteva dintre situațiile în care mecanismul gândit de ANAF nu reușește să facă față cererilor.
De la probleme tehnice de navigare a Spațiului Privat Virtual (SPV) la anumite cazuri specifice care pur și simplu nu au fost integrate în sistem, lăsând în aer întregi categorii de contribuabili, până la cadrul legislativ care nu le permite oamenilor să înțeleagă când sunt sau nu pasibili de amendă în cazul unei abateri sau a unei lacune tehnice a platformei, realitatea de la firul ierbii a sistemului RO e-Factura este radical diferită de cea a guvernanților. În timp ce, pe 8 ianuarie, contabilii sfătuiau mii de oameni online cum să depășească diferite probleme tehnice cu care se confruntau pe platforma ANAF, Ministrul Finanțelor Marcel Boloș lăuda numărul record de facturi înregistrate până în prezent.
Sistemul național de facturare electronică din România a devenit obligatoriu pentru toate persoanele impozabile stabilite în țară, indiferent de statutul lor de plătitori de TVA, pentru toate tranzacțiile efectuate pe teritoriul României, cu câteva excepții minore.
Din 1 ianuarie 2024, operatorii economici, inclusiv cei ne-stabiliți în România, dar înregistrați în scopuri de TVA, trebuie să transmită facturile în sistemul e-Factura. Facturile trebuie transmise în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, respectând termenul limită de emitere a facturilor conform legislației. Începând cu 1 iulie 2024, vor fi aplicate sancțiuni specifice destinatarilor facturilor electronice: în relațiile comerciale B2B, nu pot înregistra facturi nedeclarate în e-Factura, iar în relațiile cu sectorul public (B2G), nu pot efectua plăți pe baza acestor facturi.
„De când a fost introdus SPV-ul (n.r. Spațiu Privat Virtual, pe platforma ANAF), noi, contabilii, ne plângem de disfuncționalitatea site-urilor ANAF. Nu mai rezistăm. Jumătate din contabili își pun deja problema să renunțe. Vă dați seama ce înseamnă 50% din contabili din România să renunțe la meserie?”, a declarat pentru Ziare.com Nicoleta Banciu, expert contabil și administrator al unui grup dedicat de Facebook cu peste 34.000 de utilizatori unde oameni de rând care au de-a face cu sistemul RO e-Factura cer zilnic ajutorul contabililor activi pe grup pentru a naviga sistemul informatic.
Prima problemă, potrivit expertului contabil, este faptul că Ministerul Finanțelor și ANAF nu s-au ocupat de o campanie corectă și completă de informare în sens practic.
În pofida ghidurilor care au fost publicate în luna decembrie, cu mai puțin de o lună înainte de intrarea oficială în vigoare a sistemului pentru contribuabili și înregistrare a facturilor business-to-business, experții contabili și operatorii economici care au încercat să folosească resursele oferite de Ministerul Finanțelor și Autoritatea Națională de Administrare Fiscală nu au găsit în aceste resurse altceva decât informații generale, pași de utilizare a platformei în sens elementar și nicio clarificare cu privire la posibilele situații specifice care pot apărea în proces.
„Ați văzut înregistrarea făcută de Ministerul de Finanțe și de ANAF pentru a ghida oamenii să se înregistreze în SPV?”, întreabă Nicoleta Banciu.
Singurul material video explicativ oferit de ANAF pentru a însoți contribuabilii în înregistrarea SPV este un tutorial greu de parcurs din cauza calității tehnice și rezoluției precare. „Dacă noi, contabilii, nu interveneam pe grupul acesta, ar fi fost și mai mult haos. Cu toate acestea, nu mai rezistăm. O informare mai proastă decât aceasta la nivel de comunicare cu publicul nu a putut să existe”, explică Nicoleta Banciu.
Aceasta povestește că mai mulți clienți se temeau de închisoare și de amenzi dacă nu vor reuși să facă o transmitere corectă a facturilor electronice și atât ei, cât și colegilor, le-a fost cerut ajutorul în masă încă de la finalul lunii decembrie.
Probleme de interpretare a cadrului legislativ pentru RO e-Factura
Legea nr. 296/2023 impune extinderea sistemului RO e-Factura la toate tranzacțiile impozabile din România, valabilă din 1 ianuarie 2024. Conform noilor reglementări, toate companiile din România, precum și cele străine înregistrate pentru TVA în România, sunt obligate să înregistreze toate facturile emise pentru tranzacțiile impozabile în sistemul RO e-Factura. Există trei date cruciale de reținut: 1 ianuarie, 1 aprilie și 1 iulie 2024. După 1 iulie 2024, emiterea electronică a facturilor va fi singura metodă legală de facturare pentru companiile din România.
De la data de 1 aprilie 2024, nerespectarea obligațiilor de raportare în sistemul RO e-Factura va atrage sancțiuni importante. Amenzile variază în funcție de mărimea companiei: între 5.000 și 10.000 lei pentru marii contribuabili, între 2.500 și 5.000 lei pentru contribuabilii mijlocii și între 1.000 și 2.500 lei pentru micii contribuabili și nerezidenți. Începând cu 1 iulie 2024, companiile din România care primesc și înregistrează facturi tradiționale vor fi amendate cu o sumă egală cu TVA-ul din factura respectivă. Pentru companiile nerezidente, amenda pentru nerespectarea raportării în sistemul RO e-Factura rămâne valabilă și după această dată.
Există îndoieli legate de modul de aplicare și de cuantumul amenzilor stabilite de lege. Problemele grave ridicate de contabili se referă la modalitatea de expunere a cadrului legislativ pentru gestionarea sistemului și aplicarea obligativității utilizării lui. Noile prevederi nu permit plata a jumătate din minimul amenzii în 15 zile, ca în cazul altor contravenții. În plus, deși amenda raportată la TVA-ul din factură derogă de la maximul amenzii contravenționale, nu este clar dacă se poate plăti doar jumătate din această amendă. Există, de asemenea, incertitudini privind cumulul amenzilor pentru fiecare factură nedeclarată și cuantumul maxim al acestora.
Expertul contabil a precizat că unul din cele mai îngrijorătoare aspecte este că Legea 296 nu lămurește modul de aplicare a amenzilor contravenționale și felul în care ar trebui să fie înțeleasă cronologia expusă de guvernanți pentru implementarea sancțiunilor.
„Este obligatorie transmiterea, indiferent de situație”, explică Nicoleta Banciu. „Și dacă nu transmiți factura electronică la timp, este precizat un termen de cinci zile lucrătoare. Dar nu e clar, de exemplu, dacă factura este înregistrată până la 30 iunie 2024, contribuabilul va fi sau nu scutit de amendă după data de 1 iulie?”, pune problema expertul contabil. Aceasta a mai punctat că legea nu clarifică ce se întâmplă cu orice lipsă de funcționalitate a sistemului care creează abateri de partea contabililor și contribuabililor în intervalul 30 aprilie și 30 iunie, menționând și că perioada de grație enunțată de guvernanți în Legea 296, până la finalul lunii martie, nu este definită în parametri clari la nivelul consecințelor fiscale și legale.
Textul Legii nr. 296 din 2023 se rezumă la următoarele specificații:
”(6) Termenul-limită pentru transmiterea facturilor prevăzute la alin. (1)-(3) în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art. 319 alin. (16) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
(7) Nerespectarea prevederilor alin. (6) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mari, definiți potrivit legii, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii, definiți potrivit legii, și cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice.
(8) Prin excepție de la prevederile alin. (7), nerespectarea prevederilor alin. (6) în perioada 1 ianuarie-31 martie 2024 nu se sancționează.”
În acest context al informării deficitare și al lacunelor legislative, perioada pe care operatorii economici și contabilii au avut-o să asimileze schimbările în sistem și să înțeleagă cum trebuie aplicate regulile pe fiecare situație particulară în parte a fost extraordinar de scurtă. În consecință, la scurt timp după momentul 1 ianuarie 2023, au început să apară cazurile singulare și problemele tehnice care nu au avut o soluționare de orice fel.
O problemă deosebit de serioasă a cadrului legislativ punitiv al neaderării la timp la sistemul de stat de înregistrare a facturilor electronice este neclaritatea cu privire la aplicarea amenzilor. Expertul contabil a menționat că nu este clar nici pentru contabili, nici pentru operatorii economici dacă amenzile se aplică nominal pe firmă sau individual pentru fiecare factură înregistrată greșit. Este o distincție deosebit de importantă care, nefiind clarificată în lege, lasă loc ca fiecare instituție de administrare fiscală să aplice măsurile în funcție de propriul filtru de interpretare.
„Mie personal mi-au plecat vreo 10 facturi de pe un program de facturare. Chiar dacă am autorizat tokenul respectiv ca să pot să transmite doar propriile mele facturi, am încercat să transmit în sistem una singură și au fost transmise toate”, explică Nicoleta Banciu.
Un alt exemplu expus de expertul contabil este cel al tichetelor de vacanță și al plătitorilor de TVA ca persoană fizică cu CNP. „Ești obligat să emiți factură electronică, doar că statul român nu a luat în considerare că pot să existe CNP-uri Inclusiv cu TVA”. Contabilul a explicat că nici până în prezent sistemul nu a soluționat problema imposibilității plătitorilor de TVA cu statut de persoană fizică să înregistreze facturi electronice în sistem. Este predominant cazul specialiștilor din domeniul construcțiilor unde se depășesc anumite plafoane de venituri și aceștia capătă un alt statut juridic, conform legii.
Limitări tehnice ale sistemului RO e-Factura
Cea mai mare frică a contabililor și operatorilor economici încă de anul trecut a fost posibilitatea ca sistemele informatice ale ANAF să nu facă față volumului de cereri de înregistrare de la 1 ianuarie.
Într-o conferință de presă acordată pe 8 ianuarie, Ministrul Finanțelor Marcel Boloș a declarat tăios că are o veste proastă pentru cei care credeau că nu va merge modulul e-Factura şi a precizat că au fost preluate în sistem peste 2,7 milioane de facturi, cu o valoare de 16 miliarde de lei. El a menţionat că se aşteaptă să se ajungă la un milion de facturi pe zi.
„Aş face câteva precizări legat de modulul e-Factura. Avem o veste proastă pentru cei care credeau că ne va pica sistemul şi nu va merge sistemul şi modulul e-Factura. Până în momentul de faţă au fost preluate în sistem 2.775.421 de facturi, cu o valoare de 16 miliarde de lei. Maximul l-am atins în ziua de vineri – 675.000 de facturi. Ne aşteptăm ca în cursul acestei săptămâni această creştere să ajungă până la un milion de facturi pe zi”, a declarat Marcel Boloş. „Reamintesc că funcţionăm în paralel cu cele două sisteme, respectiv sistemul de raportare a facturilor în modulul nostru de factură electronică şi opţiunea clasică de emitere a facturii şi apoi raportare a ei. Raportarea se face în termen de cinci zile de la emiterea facturii. Dacă se întrerupe sistemul după ce se reia partea de factură electronică, termenul rămâne acelaşi, de cinci zile în vederea raportării”, a explicat ministrul Finanţelor.
Acesta a întărit în timpul conferinței de presă faptul că după 1 iulie neraportarea în sistemul e-Factura reprezintă contravenție, punctând că „până la data de 1 iulie avem regimul acesta opţional pe care vi l-am amintit, neraportarea în sistemul nostru electronic, în modulul e-Factura constituie contravenţie”.
Realitatea din teren a contabililor e una diferită, nu se reflectă strict în cifre și este mai puțin echivocă decât declarația oferită de ministrul Boloș. Potrivit sesizărilor de pe grupul de peste 33.000 de membri e-Factura România, o persoană fizică poate întâmpina limitări la aproximativ 200 de interogări în SPV. Unii programatori cu cunoștințe contabile au reușit să programeze API-uri care să agrege un volum mai mare în bulk de cereri de înregistrare, dar au identificat ei înșiși limitări la câteva mii.
Alte probleme sesizate de operatori se referă la chichițe legate de numărul de caractere. „Sesiza un domn că dacă ai 4.000 de caractere în factură, aceasta nu se întocmește. Este o absurditate. Am avut facturi de zeci de pagini care trebuiau introduse în sistem. Toate erorile acestea se adună undeva și se cuantifică, însă este o muncă enormă pentru ei să își pună la punct baza de date și sistemul pentru că s-au grăbit”.
Totodată, mai mulți contabili au sesizat că listele oficiale din partea Autorității pentru Digitalizarea României cu furnizorii acreditați de servicii de certificare pentru semnătură electronică nu conțin mereu informații complete. Pentru o pregătire prealabilă corectă și competentă, firmele de contabilitate ar fi trebuit să poată ghida clienții către furnizori acreditați cu ceva timp înainte de 1 ianuarie. Cu toate acestea, listele au fost incomplete inclusiv după intrarea în vigoare a RO e-Factura cu statut obligatoriu, ultima variantă a listei datând din 8 ianuarie, cu două actualizări anterioare doar anul acesta.
Ar fi fost mai normal, explică expertul contabil, ca în contextul legiferării sistemului și accesul contabililor la orice fel de resurse, fie ele și incomplete, atât de târziu, să existe o perioadă de un an în care să nu existe o presiune constantă pe umerii operatorilor economici a sancțiunilor și amenzilor și în care sistemul să fie rafinat, să fie identificate situațiile particulare și în care cadrul legislativ să poată ține pasul cu toate hibele pe care de altminteri legea la lăsat în aer.
Apoi, după ce regulile s-ar fi clarificat, iar sistemul ar fi avut un răgaz să se armonizeze la noul volum de intrări și la cazuistica derivată din faptul că toți operatorii economici au fost nevoiți să lucreze cu sistemul ANAF-ului, din 2025 ar fi putut să intervină procesul de mandatare care să oblige prin amenzi uniformitatea aderării la sistemul de înregistrare fiscală. „Dacă 20 de milioane de persoane dau click în același moment, în aceeași secundă pe același link, site-urile statului român trebuie să reziste”, a punctat Nicoleta Banciu.
Pericolul sesizat de contabili tot mai mult este că, cu cât mai mulți întreprinzători se confruntă cu probleme mai mari, fie logistice, legale sau tehnice de navigare a sistemului, totul sub imperiul temerii de amenzi ușor interpretabile pe fondul unei legi lacunare, cu atât mai mulți se simt copleșiți de situație, iar când se adaugă taxele ridicate de la 1 ianuarie, se gândesc să-și abandoneze afacerile de tot.
În acest fel, prin servicii deficitare și mandatarea echivocă și grăbită un sistem menit teoretic să eficientizeze evidențele contabile și să fluidizeze relația mediului privat cu statul, se sfârșește prin crearea unor obstacole și mai mari în calea creșterii economice, ceea ce dăunează totodată și mai mult încrederii pe care întreprinzătorii o au în stat într-un context în care 2024 deja debutase cu taxe și impozite noi impuse pe ultima sută de metri anul trecut.
...citeste mai departe despre "RO e-Factura - problemele grave ale sistemului după intrarea în vigoare. „Nu mai rezistăm. Jumătate din contabili își pun deja problema să renunțe”" pe Ziare.com