România își face temele pentru a se încadra în planurile energetice ale UE. Ce obiective europene rămân de neatins până în 2030

Obiectivul României pentru 2030 este o creștere a capacității energetice instalate până la peste 32.000 MW, marcând o creștere de 68,2% față de 2022, conform Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) revizuit, prezentat public marți, 17 septembrie.

Din această capacitate, aproximativ 75% va proveni din Surse Regenerabile de Energie (SRE), asigurându-se astfel utilizarea resurselor interne pentru producerea de energie electrică, menționează documentul, potrivit Cursdeguvernare.ro.

Investițiile prin care se va atinge această creștere de capacitate, excluzând regenerabilele: „De asemenea, până în 2030, obiectivul României este să construiască centrale nuclearoelectrice folosind tehnologie de tip Small Modular Reactor (SMR) cu o capacitate totală instalată de 462 MW. În același timp, România intenționează să construiască și 2 noi unități la CNE Cernavodă (Unitatea 3 și Unitatea 4), fiecare cu o capacitate instalată de 700 MW, care urmează să fie puse în funcțiune în 2031 și, respectiv, în 2032, și să finalizeze retehnologizarea Unității 1 a CNE Cernavodă până în 2029.

În plus, tot până în 2030, este vizată construirea de noi centrale electrice în tehnologie Centrală Electrică cu Ciclu Combinat (CCGT), alimentate cu gaz natural, cu o capacitate totală instalată de 2,6 GW, și de noi centrale în cogenerare (CHP), de asemenea alimentate cu gaz natural, cu capacitate totală instalată de aproximativ 900 MW. (...) În ce privește importurile nete de energie electrică, obiectivul este menținerea, în 2030, a nivelului actual de sub 5% și atingerea unui nivel anual de export de 4,4 TWh după 2030″, se precizează în PNIESC.

Ținta europeană la regenerabile, imposibil de atins

Potrivit documentului citat, creșterea planificată a capacităților instalate de producere a energiei din surse eoliene și solare și a pompelor de căldură, precum nivelul vizat de electrificare a sectoarelor de transport și industrie sunt semnificative, dar insuficiente pentru a atinge obiectivul de 41% pondere SRE în consumul final brut de energie în 2030 fixat de legislația europeană și inclus în recomandările CE.

Practic, obiectivul României privind ponderea energiei din SRE în consumul final brut de energie pentru anul 2030 este de 38,3%, după ce anul viitor ar trebui să ajungă la 31%. Țintele vor fi îndeplinite, în principal, prin creșterea capacității instalate de producere a energiei din surse eoliene și solare și prin folosirea tehnologiilor bazate pe pompe de căldură pentru procesul de încălzire și răcire, iar ponderea biomasei va scădea de la 56% în 2022 la 34% în 2030.

Cu toate acestea, atingerea țintei de 41% este blocată de barierele tehnologice, economice și de infrastructură, mai arată autorii documentului, care menționează că pentru perioada 2020 – 2022, pompele de căldură, deși instalate și operate la nivel național, nu au fost incluse în datele statistice.

Cum arată țintele României, defalcate pe sectoare economice

Începând cu 2023, pompele de căldură, atât cele existente cât și cele noi, sunt considerate o tehnologie utilizată pentru încălzire și răcire. România și-a stabilit o țintă națională de 29,8% pentru utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul transporturilor (SRE-T) până în 2030, țintă ce va fi atinsă în principal prin electrificarea sectorului. În sectorul încălzirii și răcirii, ponderea surselor regenerabile de energie (SRE) a fost de 26,3% în 2020, cu o țintă de 30,3% pentru 2025, prognozându-se o creștere la 34,3%, depășind cerințele europene pentru acel an, arată sursa citată.

În sectorul energiei electrice, România vizează o pondere de 57,8% din SRE până în 2030, datorită noilor capacități de producție din surse solare și eoliene. De asemenea, țara își propune să dezvolte capacități de stocare a energiei, ajungând la 800 MW în 2030, comparativ cu 16,2 MW în 2023, și extinzând această capacitate până la 2.000 MW în 2035. Planurile includ utilizarea bateriilor, tehnologiilor de stocare pe bază de hidrogen și centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP), care vor contribui la stabilitatea rețelei și integrarea surselor regenerabile de energie.

...citeste mai departe despre "România își face temele pentru a se încadra în planurile energetice ale UE. Ce obiective europene rămân de neatins până în 2030" pe Ziare.com