Productia de filme straine, aproape de ultimul cadru
La 40 de kilometri de Bucuresti, in comuna Ciolpani, Vlad Paunescu a investit din 1993 incoace cateva zeci de milioane de euro in studiourile Castel Film. Intinse pe 12 hectare, studiourile lui au atras cele mai multe productii straine si cele mai importante case de film americane. Am ajuns pe platourile Castel la ora sapte seara, in ultima zi de filmare pentru A"PlutoniumA", cel de-al zecelea film strain realizat aici, in 2005, o comedie neagra despre mafia din Rusia. Pe Strada Londoneza, cum se numeste respectivul platou exterior, unde cladirile sunt copii fidele ale caselor din Londra, era intuneric bezna si un frig crunt. Peste 100 de persoane, toti cu pantaloni de schi si caciuli pe cap, erau adunate in jurul unui Mercedes luminat de un reflector imens, in care se filma. Timp de o ora si jumatate, cat au fost trase cinci-sase duble, cu pauze de doua-trei minute, reprezentand o secventa de un minut in film, a fost atat de liniste incat puteai sa-ti auzi rasuflarea. Se auzeau doar comenzile de A"Action!A" ale regizorului britanic, strigatele de A"Liniste, se filmeaza!A" ale unui angajat roman si, in departare, cainii care latrau in sat. Dupa o interminabila ora si jumatate de stat in picioare, cu totii l-am aplaudat pe actorul din masina, iar echipa s-a mutat intr-un platou interior. Unde, imaginati-va, era creat un apartament de bloc rusesc, atat de bine facut incat jurai ca esti in Rusia comunista. Mai mult, un reflector imens pus in geamul apartamentului dadea senzatia de lumina afara, ca si cum ar fi fost ziua. si dupa o scurta pauza, filmarile, care debutasera la pranz intr-o fabrica dezafectata din Ploiesti, au continuat pana la miezul noptii, cand a inceput petrecerea de sfarsit de film.
Un film care pentru Castel reprezinta un nou inceput, cu toate ca nu a fost o productie de amploare. A"E prima data cand HBO vine sa produca un film in Romania si ne-a ales pe noi. Producatorul ne cunostea bine, pentru ca este la a treia colaborare cu noiA", spune Eugen Dinca, director de productie pentru acest proiect. Lucreaza din 1997 pentru Castel si relateaza ca daca atunci se faceau cam trei filme pe an, fiecare cu filmari de trei-patru saptamani, in acest an s-au facut sapte, fiecare cu filmari de sase-sapte saptamani. A"In medie, pentru o productie de 90 de minute se filmeaza cam 36 de zile, in jur de 12-14 ore pe ziA", spune Eugen Dinca. Costurile reduse din Romania, cam cu 50% mai mici in comparatie cu alte tari, si chiar cu 80% mai mici in ceea ce priveste forta de munca, au atras filme cu bugete din ce in ce mai mari. Daca in 1997 bugetul mediu era de 800.000-900.000 de dolari, in prezent doar sumele cheltuite de echipele straine in Romania, pe parcursul a doua luni, se ridica la 300.000-400.000 de dolari.
Mediapro Pictures merge pe telenovele
Pana la sfarsitul anului, Castel Film mai are doua proiecte, dintre care inca un film cu Steven Seagal, a carui productie a inceput deja. Evident, cota Castel Film a crescut considerabil dupa Cold Mountain, turnat pe parcursul a opt luni de zile din 2002 in zona Rasnov. Surse din piata sustin ca din bugetul de 80-90 milioane euro al peliculei 20% a fost cheltuit in Romania. A"200 de persoane au lucrat timp de sapte-opt luni la Cold Mountain, fara a pune la socoteala firmele din zona (benzinarii, restaurante, hoteluri, catering, gatere de lemn, decoruri) care au castigat bani buniA", spune Bogdan Moncea, director de marketing la Castel Film, care adauga ca este destul de greu sa filmeze in locurile publice din cauza lipsei de cooperare a autoritatilor locale si a taxelor mari impuse pentru centrul vechi al Bucurestiului. In timp ce in New York astfel de taxe au fost eliminate, iar in Cehia taxa este de 0,6 USD pe metru patrat, consilierii locali au aprobat recent o taxa de 23 USD (720.000 lei) pe zi pe metru patrat de spatiu public in centrul Capitalei. A"In acest fel, o saptamana de filmare in Bucuresti va costa 100.000 de euro, iar noi ne vom orienta catre alte oraseA", crede Bogdan Moncea.
In timp ce Castel Film a avut succes la americani, datorita investitiilor si tehnologiei din studiouri, Mediapro Pictures (MPP), care a cumparat vechile studiouri de la Buftea, a colaborat cu producatori europeni, iar in acest an s-a axat pe serialele si telenovelele pentru canalele proprii. Astfel, toate cele trei seriale difuzate de Pro TV (La bloc, La serviciu, Fete cu lipici), precum si telenovelele difuzate de Acasa TV (Lacrimi de iubire si, mai nou, Pacatele Evei) sunt realizate la Buftea. Pe langa cele cinci platouri si lac, MPP dispune de o colectie de aproape 30.000 de costume. A"Filmarea este cu 70% mai ieftina in Romania decat la Hollywood, cu 60% decat la Praga si cu 30% decat in Ungaria si reprezinta cea mai buna combinatie de infrastructura si preturi de productie din regiune. Bugetele care vin in Romania sunt in crestere.
In functie de genul si bugetul filmului, bugetul din Romania poate varia intre 20% si 80% din bugetul de productieA", precizeaza Roxana Gramada, director marketing si vanzari MPP. A"Studiourile au acum o capacitate de productie de 2,5 ori mai mare decat acum sase ani, exista dotari unice in Europa Centrala si de Est, cum ar fi cea mai mare piscina pentru filmari subacvatice din Europa Centrala si de EstA", spune Roxana Gramada, adaugand ca MPP produce filme cu bugete totale de pana la 35 milioane de euro.
Atat Castel Film, cat si MPP, obtine in jur de 30-40% din cifra de afaceri din productia de reclame, majoritatea produse pentru canale de televiziune din strainatate. A"Costurile reduse care ii atrag acum pe straini nu vor mai fi un avantaj decat maximum cinci ani, dupa care doar cu facilitati fiscale ii vom mai convinge sa vina. Ungaria a adoptat deja o lege in acest sensA", spune Bogdan Moncea.
Documentarele au succes la nemti
Pe langa cei doi mari jucatori, alte companii mai mici presteaza servicii pentru producatori din strainatate. Parafilm produce documentare si docudrame pentru canalele de televiziune ZDF si Arte. Din 1994 incoace, Florin Paraschiv, proprietarul Parafilm, fost operator de imagine la Buftea, a produs 35 de documentare. O parte din filmele turnate in Romania au putut fi vizionate pe Discovery, Arte, National Geographic. Cel mai tare, Florin Paraschiv se mandreste cu A"Misterul RomanovilorA", A"Codul lui Da VinciA", biografiile lui Michelangelo si Nostradamus. Anul acesta, a inceput seria biografiilor nemtilor celebri si i-a filmat deja pe Freud si Goethe, urmand sa inceapa lucrul la Martin Luther. A"Aceleasi productii facute in Germania ar fi costat de doua ori mai mult, iar in SUA, chiar de trei ori. In general, bugetul unui documentar este de 300.000-500.000 de euro. Partea din buget care ramane in Romania variaza intre 30.000 si 60.000 de euro, in functie de proportia scenelor cu actoriA", spune Florin Paraschiv.
Conform publicatiei americane Hollywood Reporter, 50 de milioane de dolari au fost cheltuite anul trecut in Romania pentru serviciile legate de productia de filme.
Filme de fictiune de lung metraj produse In Romania
Cele mai importante productii Mediapro Pictures
Callas Forever A- 2001
Modigliani A- 2003
Amen A- 2001
An American Haunting A- 2004
Joyeux Noel A- 2004
Catacombs A- 2005
Youth Without Youth - 2005
Cele mai importante productii Castel Film
Beowulf - 1997
Highlander - 1999
Cold Mountain A- 2002
Seven Seconds - 2004
Seed of Chucky A- 2004
Le pere Goriot A- 2004
Les rois maudits -2005
A"Noile taxe impuse de Primarie vor face ca o saptamana de filmare in Bucuresti sa coste 100.000 de euro, iar noi ne vom orienta catre alte orase.A"
Bogdan Moncea,
director marketing Castelfilm
A"Aceleasi productii facute in Germania ar fi costat de doua ori mai mult, iar in SUA, chiar de trei ori.A"
Florin Paraschiv,
director Parafilm
Recuzita de Hollywood A"made in BaicoiA"
CULISE: Nevoile producatorilor de film au generat dezvoltarea pe orizontala a unor categorii de specialisti
Stiati ca sabiile din colectia A"NemuritoruluiA" Duncan McLoud sunt de fapt din Baicoi? Dar ca atelierul de fierarie vechi de cateva sute de ani din Cold Mountain este dintr-un sat de la noi? stiti ce este o patinatoare?
Highlander, Cold Mountain, Sherlock Holmes sunt doar cateva dintre productiile pentru care Doru Farcus a inchiriat sau chiar fabricat obiecte de recuzita. Casa lui de la Baicoi seamana mai degraba cu un muzeu, in jurul careia sunt cateva ateliere de restaurare. Colectia lui Farcus este impresionanta, de la lampi, obiecte si aparate casnice, la pistoale, decoratii, ceasuri, flinte, pusti si arme albe vechi de sute de ani. Daca pana in 1994 era doar colectionar, in ultimii zece ani a realizat ca miile de obiecte stranse de-a lungul timpului pot fi valorificate in industria cinematografica. Mai mult, chiar a fabricat la comanda anumite tipuri de arme. A"Primul obiect inchiriat pentru un film a fost un telefon vechi din 1913, pe care producatorii filmului Conan l-au remarcat la o expozitie la Muzeul Tehnic. L-am inchiriat cu 300 de marci, exact atat cat dadusem pe elA", povesteste Doru Farcus. A"In ultimii trei ani, am avut mai mult de 20 de colaborari, inclusiv pentru reclame. Numai anul acesta am colaborat cam la cinci-saseA", continua el. A"Pentru documentarul despre Nostradamus, am construit in atelier tot instrumentarul optic, iar la Misterele Romanovilor am facut replici dupa bijuteriile coroanei si chiar oua Faberge. si acum mai am doua roabe de margeleA", spune el. Tarifele percepute caselor de productie difera in functie de obiectul inchiriat sau produs. In general, chiria pentru o saptamana reprezinta aproximativ 10% din valoarea obiectului (de exemplu, valoarea de catalog a unei sabii este intre 300 si 500 de euro). Un atelier de fierarie vechi de cateva sute de ani a fost prezent pe platourile de la Cold Mountain. Pentru perioada filmarii, Farcus a primit pentru inchirierea lui 800 de euro. In cazul obiectelor construite in atelier, tarifele difera in functie de complexitatea produsului. Fabricarea unei sabii, de exemplu, poate costa intre 70 si 200 de dolari. In medie, castigurile din inchirierea antichitatilor pot ajunge la 3.000-4.000 de dolari pentru un film. Ce se intampla daca producatorii nu pot filma o opera de arta autentica sau un decor natural special? Ajutorul vine de la companii specializate in decor, butaforie si sculptura. Bogdan Olariu a intrat de doi ani in A"sculptura cinematograficaA", prin firma Artistic Mano DA'Oro. In functie de proiect, el isi formeaza o echipa pe partea de sculptura, iar pentru picturi colaboreaza cu o alta companie, Pact Art. A"Anul trecut, 75% din venituri au venit din filme, iar anul acesta estimez 50%A", declara Olariu. In portofoliul lui au intrat cateva reclame, statuia-emblema a studiourilor Kentauros, dar si productiile A"Regii BlestematiA", A"CaveA" si A"Viata lui MichelangeloA", film pentru care a executat o replica a statuii lui David, iar echipa de pictura a refacut bucati din fresca tavanului Capelei Sixtine. si aici, costurile depind de complexitatea lucrarii, astfel ca o sculptura poate costa intre 200 si 2.000 de euro. A"Pentru Regii Blestemati, au fost zeci de piese mari de executat, plus alte obiecteA", spune Olariu. Contractul s-a ridicat pentru aceasta productie la aproximativ 70.000 de euro. Pentru fiecare proiect, Olariu isi formeaza o echipa de specialisti, in functie de amploarea lucrarii. Un sculptor poate castiga 50 de euro pe zi.
Pictorii pot sa castige la randul lor din cinematografie, dar ceva mai putin, 20, cel mult 30 de euro pe zi. Mona Damian Ulmu este absoventa de arte si a lucrat la cateva productii straine filmate in Romania: A"Pulse (USA)A", A"Mammoth (USA)A" si A"PlutoniumA" (prima productie HBO filmata la noi). La primul film a fost A"set dresserA", adica se ocupa de amenajarea decorului cu obiecte, mobila, ceasuri, tablouri etc., astfel incat sa refaca atmosfera dorita de regizor. A facut apoi pictura, chiar un gen special A"de efecte specialeA" (vanatai, cicatrice, rani, efect de gheata pe pereti, mucegai sau rugina). La productia HBO a fost A"patinatoareA". Cu alte cuvinte, avea grija, cu pensula, ca peretii, mobila, obiectele sa para vechi si ruginite, sa aiba A"patinaA". A"Nu pot spune ca pictura pentru cinema este mai rentabila decat alte activitati. Este mai degraba un microb care iti intra in sange si iese greu. In plus, lucrul cu echipe straine este extraordinarA", spune Mona Damian Ulmu.
Amploarea pietei din jurul industriei cinematografice este greu de estimat. Motivul: casele de productie prefera sa lucreze cu free-lanceri, altfel spus A"liber-profesionistiA", majoritatea studenti sau absolventi de arte plastice, care sunt platiti pe proiect. Din acelasi motiv, si sumele care se invart in jurul productiilor filmate in Romania sunt greu de cuantificat.
Doru Farcus a inceput sa colectioneze antichitati inca din liceu, dar abia in 1994 a realizat ca poate castiga si de pe urma cinematografiei. Inchiriaza tot felul de obiecte pentru filmari: sabii, pistoale, aparate radio, ceasuri, carute si, daca este nevoie, le fabrica la cererea clientului. Castiga cateva mii de euro pentru un film. In ultimul an, colectia lui a fost solicitata pentru sase filme
Fulvia Meirosu, Petrisor Obae