Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

George Turtoi, Agentia de Plati in Agricultura: Romania a incasat peste 5,15 miliarde euro din fondurile UE

George Turtoi, Agentia de Plati in Agricultura: Romania a incasat peste 5,15 miliarde euro din fondurile UE
Romania a atras aproape 59% din fondurile europene pe dezvoltare rurala, banii platiti efectiv beneficiarilor romani depasind 5,15 miliarde euro, a declarat, intr-un interviu, directorul general al Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), George Turtoi.

Acesta a precizat ca suma platita efectiv beneficiarilor romani include si contributia nationala, insa rata de absorbtie se refera strict la fondurile europene rambursate deja Romaniei din suma totala alocata pe actuala schema financiara de 8,1 miliarde de euro.

Directorul general al APDRP afirma ca pe noul Program National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020 si-ar dori sa schimbe sistemul de selectie din cauza intarzierilor mari inregistrate in evaluarea proiectelor, dar si cel de achizitie pentru beneficiarii privati prin crearea unei baze de date cu preturi de referinta rezonabile.

George Turtoi considera ca dupa 7 ani de investitii realizate cu fonduri europene in mediul rural romanesc, cel mai senzational proiect este legat de faptul ca "atunci cand mergi pe sosea si te uiti in stanga si in dreapta nu mai vezi terenuri nelucrate". Seful APDRP afirma ca este important sa fie continuate investitiile pe lantul de productie, in special pe partea de colectare si desfacere, pentru ca, "daca am duce in Occident rosia romaneasca, aceea cu gust, cred ca am putea sa o vindem la un pret triplu".

Absorbtia fondurilor europene este un subiect tot mai discutat si abordat in ultima perioada, in conditiile in care actuala programare financiara se apropie de final. Cum stam in momentul de fata in privinta absorbtiei fondurilor europene alocate pe dezvoltare rurala?

Pot spune ca pe dezvoltare rurala am ajuns la o rata de absorbtie efectiva de aproape 59%, bani rambursati Romaniei de Comisia Europeana (CE). Sistemul este putin ingreunat si din cauza ultimelor norme ale Ministerului de Finante, prin care nu mai putem face doua plati pe luna, ci doar una singura, ca urmare a introducerii termenelor legale pentru deschiderea de cont si atunci nu ne mai incadram cu doua solicitari pe luna. Se fac eforturi si din partea ministerului nostru (n.r. Ministerului Agriculturii) si a celui de Finante ca sa diminueze pe cat posibil termenele.

Ca suma efectiva platita si intrata in economia nationala suntem la 5,15 miliarde euro la inceputul lunii august. Rata de absorbtie, mai exact de 58,7%, se refera doar la bugetul Uniunii Europene, la partea efectiv trasa de Romania si rambursata de Comisie, fara contributia nationala, in timp ce suma efectiv platita beneficiarilor cuprinde inclusiv contributia nationala. Noi, cand vorbim de absorbtie de fonduri europene, spunem cati bani au venit de la CE in Romania, pentru ca asta conteaza, nu cati bani am solicitat si inca nu au fost platiti.

Ce prognoze puteti face pentru finele acestui an in privinta absorbtiei de fonduri europene? Credeti ca veti atinge tinta de 1,4 miliarde de euro anuntata in primavara?

Noi speram sa ne apropiem cat mai mult de targetul acesta pentru ca, in principal, problemele cele mai mari nu tin de structura si de sistem, tin de problema generala a crizei financiare si a bancilor care acorda tot mai greu credite si sunt mult mai atente. Marea problema este ca nu exista o diferentiere pe creditele din agricultura si creditele din alte domenii, cum ar fi cele din imobiliare.

Garantiile sunt de cele mai multe ori aceleasi. In toate celelalte state UE exista banci specializate pe agricultura, pentru ca aici sunt alte riscuri, sunt alte prognoze. Este altceva decat o investitie in imobiliare. Am vazut si la noi vreo doua banci care au facut niste pachete speciale pe agricultura, dar discutand cu beneficiarii am aflat ca garantiile solicitate pentru obtinerea creditului sunt cam aceleasi. Poate ca in viitorul program va fi o deschidere mult mai mare, daca va intra in functiune fondul mutual prin care se asigura riscurile climatice si cele de piata. Fondul mutual de care se vorbeste va fi constituit in prima etapa pe plati din Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola (FEGA), adica pe pilonul 1, dar va fi preluat ulterior pe viitoarea programare financiara 2014-2020 pe pilonul 2, adica pe plati din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR).

Este un sistem in care asiguratorul este asiguratul, adica fermierii contribuie pentru constituirea fondului si fondul ii despagubeste pe cei care au avut probleme. Cred ca pentru banci va fi eliminata o serie intreaga de riscuri si consider ca ar fi normal ca si ele sa relaxeze partea de garantii si sa ia in considerare mai mult partea de investitii.

Romania risca dezangajarea unor fonduri pe acest program de dezvoltare rurala, in conditiile in care anul 2013 este ultimul an in care mai pot fi contractate proiecte pe sumele alocate de UE pentru perioada 2007-2013 pe PNDR?

Noi suntem optimisti pe partea de dezvoltare rurala, insa tot timpul exista un risc, mai ales cand nu poti controla factorii care determina acel risc. Noi am eliminat din sistem toate intarzierile, tot ce a fost blocaj in sistem. Am incercat sa nu ne mai incadram doar pe termene procedurale si sa facem in avans totul. La cum arata cifrele in prezent, teoretic, ne incadram, dar in acelasi timp, din cauza factorilor externi, riscul ramane. Noi am incercat sa-i ajutam pe beneficiari. Am plecat in tara, la fiecare centru regional, sa ne intalnim cu toti beneficiarii care contribuie la partea de absorbtie, in vederea aflarii tuturor problemelor beneficiarilor. De asemenea, am discutat si de banci, unde putem interveni pe partea de modificari, de solutii. Cu alte cuvinte, le-am facut consultanta gratuita si va pot spune ca dezamagirea este vizavi de sistemul de consultanta din Romania.

Pe majoritatea problemelor, peste 80%, am vazut ca nu stia consultantul sa-i sfatuiasca corect, cum sa faca partea de achizitii, si de aceea se intarzia foarte mult. Erau oameni care aveau banii si intarziau foarte mult sa vina in partea de plata pentru ca proiectul era facut prost. Poate ar fi bine sa tragem un semnal de alarma vizavi de calitatea consultantei pe partea de fonduri europene. Faptul ca noi, APDRP, am oferit consultanta gratuita beneficiarilor s-a vazut printr-o crestere semnificativa la plata.

Cum stati in prezent in privinta evaluarii si contractarii de proiecte? Ati afirmat ca aveti deficit de personal si din aceasta cauza evaluarea proiectelor s-a extins si la o perioada de un an.

In prezent mai avem de evaluat si de contractat proiectele din sesiunile anului trecut pe masurile 121, 123, 312 si 313, si vom mai avea si sesiunile care s-au inchis anul acesta, respectiv pe 121 si 123. Acum mai avem deschisa doar sesiunea dedicata fermelor de familie, 121, care se inchide pe 14 august, in rest nu mai avem nicio suma disponibila pentru deschiderea altor sesiuni de depunere de proiecte. S-a facut deja propunerea de realocare in cadrul bugetului PNDR, astfel incat sa nu avem sume neangajate. Am reusit din realocari si din economiile facute pe program sa acoperim deficitul pe care l-am avut pentru masurile de bunastarea animalelor si am asigurat toata partea de finantare. Noi ne-am propus sa finalizam toata contractarea pana la finalul anului, respectiv 8,1 miliarde euro cu tot cu axa 2 cu plati directe, iar numai pe partea de investitii, circa 7,3 miliarde euro.

Pe absorbtie efectiva trebuie sa platim tot pana la finele anului 2015. Nu s-a acceptat ca la alte fonduri, regula de absorbtie 'n plus 3', adica un an in plus, pana in 2016. Chiar daca ne-am gandi sa solicitam prelungirea, nu mai este posibil pentru ca procedura CE si termenele de solicitare au fost depasite si se considera ca pe programul nostru o sa reusim sa ne incadram pe regula 'n plus 2', adica pana in 2015, pentru ca am depasit destul de bine jumatatea sumei de absorbit, iar pe final de program intra foarte multe sume in plata.

In ceea ce priveste deficitul de angajati, acesta este enorm. Nu pot sa va spun o medie de incarcatura pe angajat, dar in mod sigur este peste dublu fata de cat ar fi fi norma de lucru normala. Acum agentia are in jur de 1.400 -1.430 de angajati, dar Comisia, cand ne-a facut anul trecut auditul pe sistem, s-a exprimat informal ca am mai avea nevoie de cel putin 200 de angajati pentru ceea ce gestionam noi in Romania. Costul de administrare a fondurilor, comparativ cu platile efectuate, este cel mai mic din Uniunea Europeana. Noi avem 5 miliarde de euro absorbiti, iar acest cost este undeva la 0,2%. Si in ceea ce priveste salariile, acestea s-au mentinut la fel de ani de zile. Am ajuns printre codasi. Dupa noi mai este doar Ministerul Muncii, cu Programul de Dezvoltare a Resurselor Umane, in rest toti care gestioneaza fonduri europene sunt peste.

Ce ne puteti spune despre corectiile financiare aplicate Romaniei pe acest program de catre Comisia Europeana? Cum stam in comparatie cu celelalte state membre?

Singurele corectii concretizate sunt de 12 milioane de euro pentru tot ce s-a platit pana acum, adica peste 5 miliarde de euro, in principal pentru partea de investitii in ferme si pentru procesare. Auditul CE se concentreaza pe anumite aspecte cheie, acolo unde a fost cea mai mare plata, pentru ca nu are cum sa faca pe tot programul, pentru ca avem 24 de masuri pe PNDR si este imposibil sa auditeze 24 de masuri intr-o misiune. CE se concentreaza pe valorile mari, acolo unde sunt si riscurile financiare mai mari. Pana in prezent, aceasta este singura corectie primita oficial de la Comisie. Suma practic nu va fi platita, ci va fi dedusa din sumele pe care le vom solicita ulterior. Ea a fost mai mare, dar am reusit sa o reducem.

As putea spune ca suntem printre fruntasi, in comparatie cu alte tari din UE, in sensul ca nu avem sume mari pe corectii, raportat la sumele platite, si acest lucru a fost surprinzator si pentru Comisie. Anul trecut, din cauza crizei, multe state au fost in deficit si in dezangajari de sume, inclusiv in partea de corectii. In Romania, nu numai ca nu s-a dezangajat nimic, dar s-a depasit si ceea ce se astepta CE sa primeasca din partea Romaniei. Am depasit cu cateva sute de milioane de euro estimarea.

In toata aceasta perioada de derulare a programului ati reziliat o multime de contracte si ati inregistrat si beneficiari in insolventa. Care au fost principalele cauze?

In total avem in jur de 1.800 de contracte reziliate si doua cauze principale. Ori beneficiarii nu au avut posibilitatea sa le continue sau nici macar sa le inceapa din cauza lipsei cofinantarii si atunci am anulat proiectele respective, ori din cauza depistarii unor nereguli si atunci contractele respective s-au reziliat si se recupereaza orice suma platita pana in momentul respectiv. De asemenea, avem si beneficiari care au intrat in insolventa, dar majoritatea sunt cei care au terminat proiectele, nu cei care sunt in implementare. Nu stiu daca a devenit o practica sau nu, dar pe OUG 166 esti obligat sa te constitui cu debit pentru ca, daca se declara falimentul si nu esti inscris, nu ai cum sa recuperezi nimic.

Astfel, beneficiarului care intra in insolventa i se constitutie datorie inclusiv debitul respectiv, desi nu multi au inteles ca devine exigibil, doar la momentul falimentului, iar in planul de reorganizare nu ar trebui sa-si prinda debitul ca datorie. Multi nu au inteles lucrul acesta si vin la noi si ne reproseaza ca le-am facut debite si ca-i omoram complet ca nu mai au cum sa iasa din insolventa. Consultantul ar trebui sa stie lucrul acesta.

Cum va arata noul PNDR 2014-2020? Ce veti corecta si ce greseli din actualul program veti incerca sa nu le mai repetati?

In noul program PNDR 2014-2020 vor fi preluate aceleasi tipuri de investitii generale, dar vor fi restranse, pentru ca unele masuri din actualul program nu au avut succes, iar alte masuri sunt incluse sau comasate in noua reforma a Politicii Agricole Comune. Pot sa va spun ca mergem pe domeniile prioritare pentru ca economia romaneasca nu s-a ridicat inca. Va ramane infrastructura, investitiile in ferme, procesarea, lucrurile de baza vor ramane sigur. Poate vor aparea noutati cu inovarea. Noi furnizam doar un suport tehnic suta la suta pentru partea de programare, iar partea de programare este o politica a Romaniei pe 7 ani de zile. Prin urmare, Autoritatea de Management din MADR si ministerul in sine, cei care fac politicile agricole ale tarii, sunt cei care decid. Noi furnizam tot sprijinul si suportul tehnic.

Ce as corecta in noul program? In primul rand sistemul de selectie, pentru ca la ora actuala sunt varfurile de sarcina atat de mari incat avem intarzieri de un an de zile, chiar si de un an si jumatate pe evaluarea proiectelor. Nu poti sa-i spui omului, dupa ce ai evaluat proiectul, gata da-i drumul, semneaza contractul, chiar daca a fost evaluat intr-o luna, pentru ca trebuie sa astepte dupa toti. Cand primesti 20.000 de proiecte nu ai cum sa le termini intr-o luna de evaluat. Acesta este primul lucru care trebuie reglat, partea de sistem de selectie. Avem la ora actuala mai multe propuneri in acest sens si speram sa fie acceptate de Comisie. Trebuie sa le prezentam un sistem concurential, chiar daca este combinat cumva cu 'primul venit primul servit', iar proiectele care ating punctajul maxim sa fie finantate imediat, sa nu astepte pana la finalul evaluarii.

In acelasi timp, trebuie sa vedem ce facem pe partea de implementare a proiectelor. In acest program am avut probleme foarte mari pe partea de acte aditionale pentru modificari de solutii si prelungiri de termene. Proiectele s-au facut foarte prost si imi pare rau ca invinuiesc atat proiectantii cat si consultantii care au venit cu solutii tehnice, nu pot sa spun nefezabile, dar care au suferit modificari de 4-5 ori. Aici vad o solutie de a contracta direct, la nivel de proiect tehnic, fara sa mai contractam studiu de fezabilitate, care este doar o previziune si pana la finalizarea efectiva a lucrarii sufera o mie de modificari. Avem la ora actuala proiecte si cu zeci de acte aditionale de modificare pe un singur proiect.

Si pe partea de achizitii ne gandim sa reglam anumite aspecte. Cel mai benefic lucru, si eu cred ca nu numai pentru fondul nostru, ar fi sa cream o baza de date cu preturi de referinta, in care sa stabilim rezonabilitatea preturilor. Vorbesc pe partea de beneficiar privati. Cand ai o astfel de baza de date, si sunt multe state care au o astfel de baza de date, Comisia nu iti mai cere sistemul de trei oferte, ci poti sa achizitionezi de unde vrei, cum vrei, dar in limita preturilor rezonabile stabilite. Daca s-ar crea o astfel de baza de date, la nivel national, nu cred ca vom mai avea, la autostrazi de exemplu, un pret intr-un judet si un alt pret in altul si ar regla problema achizitiilor. De asemenea, ne vom implica mai mult pe partea de beneficiari publici si achizitii publice, in sensul de a le crea modele si proceduri standard pe care sa le urmeze.

Nu considerati ca suntem in intarziere cu scrierea programului?

Fata de celelalte state nu stam chiar rau, iar Comisia Europeana spunea ca suntem singurul stat care a trimis si partea financiara previzionata, niciun alt stat nu a facut acest lucru. A fost introdus noul sistem cu acordul de parteneriat prin care trebuie sa se coreleze toate fondurile intre ele si nu numai in Romania exista problema asta de comunicare si de corelare, ci in toate statele.

In incheiere, v-as ruga sa-mi spuneti care au fost masurile cele mai cautate de beneficiarii romani pe actualul program si unul dintre cele mai inedite proiecte finantate cu fonduri europene?

Din cate stiu, masura de subzistenta si cea adresata tinerilor fermieri au avut cea mai mare cautare, dar aici au fost investitii mici. Dupa acestea au fost investitiile in ferme si in procesare, dar si partea de infrastructura, unde au depus proiecte toate comunele tarii si au contractat numai 800.

In privinta celui mai inedit proiect, ce mi s-a parut mie cel mai deosebit si inedit lucru in tara asta, este ca atunci cand mergi pe sosea si te uiti in stanga si in dreapta vezi ca nu mai este teren nelucrat. In urma cu 10 ani, daca mergeai pe orice sosea din Romania, vedeai doar parloaga in stanga si dreapta. Eu am mers in toata tara si nu am vazut terenuri nelucrate si cred ca este un lucru bun.

Zic eu ca este 'senzational' pentru ca vezi ca economia se ridica mai ales pe partea de agricultura. Consider ca trebuie sa investim in continuare pe lantul de productie, in special la colectare si desfacere, pentru ca productie se face. Cred ca daca am duce in Occident rosia romaneasca, aceea cu gust, cred ca am putea sa o vindem la un pret triplu. In Occident nu gasesti in magazine legume cu gust natural, toate au gust de mar. Cred ca daca am trimite legume din Romania ar fi o nebunie totala pentru ei.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 2065 ori