Zonele Bucureștiului cu "bătaie" pe apartamente. „Este un moment propice pentru cei care vor să cumpere”

Locuințele au tot continuat să se scumpească, în special în orașele mari din România.

Conform specialiștilor, prețurile apartamentelor au crescut cu cel puțin zece procente, în medie, față de anul precedent, în funcție de locație. Însă vestea bună pentru cei care vor să cumpere este că au început să scadă dobânzile. La 1 iulie IRCC a ajuns la 5,86%, iar BNR a scăzut și dobânda de politică monetară la ultima ședință.

Într-un interviu pentru Ziare.com, Horia Ion, președintele Asociației Brokerilor Imobiliari, a explicat ce se întâmplă acum pe piața imobiliar din București.

„Piață imobiliară, în mod tradițional, în sezonul estival își ia binemeritatul concediu și, în consecință, numărul vânzărilor scade deoarece vânzătorii, cumpărătorii dar și agenții imobiliari sunt cu gândul la vacanță.

În acest moment, practic ne aflăm într-o stare de acalmie a pieței imobiliare așteptând, bineînțeles, revigorarea ce va veni odată cu răcoarea toamnei.

Este un moment propice pentru cei care sunt hotărâți să își cumpere un imobil deoarece cererea este mai scăzută în acest moment iar odată cu reînceperea activității din toamna este foarte probabil că locuințele să își continue trendul crescător”, a declarat Horia Ion, președintele Asociației Brokerilor Imobiliari.

Preferințele cumpărătorilor diferă de la persoană la persoană.

„Apetitul cumpărătorilor pentru un anumit tip de apartament diferă în funcție de nevoi astfel încât dacă pentru tineri și pentru investitori putem vorbi de o preferință pentru garsoniere și studiouri, atrași de prețul mai scăzut și de un randament investițional mai bun al acestora, atunci pentru cei care au sau doresc să își întemeieze o familie, sunt mai atractive apartamentele cu 2 sau 3 camere să u chiar o casă la margine orașului.

Zonele preferate de cumpărători rămân în continuare zonele centrale, cu acces facil la miloace de transport, zonele de agrement, de cumpărături dar și la unitățile de învățământ pe care aceștia și le doresc”, a adăugat președintele Asociației Brokerilor Imobiliari.

Specialiștii spun că se așteaptă noi scumpiri, având în vedere că avem printre cele mai mici prețuri din regiune.

„În continuare, în vara lui 2024, prețurile sunt încă permisive pentru oricine își dorește să își achiziționeze un imobil astfel încât acestea pornesc în general de la 900 euro/mp, la periferie, pentru imobile mai vechi, ajung la o medie de 1.700 euro/mp în București, și depășesc 3000 euro/mp în imobilele noi din zonele centrale.

Cele mai avantajoase zone sunt cele care au acces la infrastructură orașului situându-se totodată în proximitatea acestuia, și anume, dacă ne referim la București aș aminti zonele Popești-Leordeni și Pallady unde calitatea locuințelor și este la un nivel ridicat.

Cele mai ieftine locuințe sunt în continuarea în zone de Sud a Bucureștiului, și aș aminti aici orașele Bragadiru, Măgurele și Chiajna, care oferă acces facil către centrul Capitalei la un preț competitiv”, a declarat Horia Ion.

Brokerul imobiliar a avut și câteva recomandări pentru potențialii cumpărători.

„Câteva recomandări pentru cumpărători, ar fi să nu se grăbească atunci când iau o decizie și să verifice de trei ori înainte de a face o achiziție imobiliară fără însă a amână nejustificat momentul achiziției, să ceară sfatul unui profesionist dacă nu au toate datele necesare unei decizii sigure și să ia în calcul evoluția pe termen lung a zonei în care urmează să locuiască, atât din perspectiva beneficiilor cât și a riscurilor pe care dezvoltarea zonei le presupune în mod inerent.

Piață imobiliară își a continuă trendul ascendent și pe viitor deoarece suntem încă în urmă Europei de Vest din punct de vedere al prețurilor dar și al standardelor de locuire pe care dorim să le atingem.

Totodată, ne așteptăm că până la sfârșitul anului prețurile să crească ușor, urmând că în anul 2025 acestea să se stabilizeze, sub impactul măsurilor economice de austeritate pe care guvernul va fi obligat să le ia de anul viitor și a inflației ce va rămâne destul de crescută, în continuare”, a mai spus Horia Ion.

BNR a redus dobânzile

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75% pe an, de la 7% pe an, începând cu data de 8 iulie 2024, informează banca centrală.

Totodată, BNR a hotărât scăderea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 8,00% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75% pe an, de la 6,00% pe an, dar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Dobânda de politică monetară era nemodificată din luna ianuarie a anului trecut, când BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an.

Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024, coborând la 5,12% în luna mai, sub nivelul prognozat, de la 6,61% în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanţiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum şi pe fondul continuării descreşterii dinamicii preţurilor alimentelor.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să scadă gradual, în linie cu previziunile, reducându-se la 6,3% în luna mai, de la 7,1% în martie 2024. Decelerarea a avut ca determinanţi şi în acest interval efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare. Influenţe suplimentare au decurs din scăderea dinamicii preţurilor importurilor şi din reintrarea pe un trend uşor descendent a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. În sens opus au acţionat moderat noile majorări de costuri unitare cu forţa de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puţin parţial, asupra preţurilor unor bunuri şi servicii, inclusiv pe fondul unei cereri de consum robuste şi în creştere puternică în aprilie.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 5,8% în luna mai 2024, de la 6,7% în martie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC s au redus în luna mai la 7,6%, de la 8,5%, respectiv 8,3%, în martie 2024, subliniază banca centrală, în comunicat.

Activitatea economică a crescut cu 0,4% în trimestrul I 2024, mai puţin decât s-a anticipat, după comprimarea cu 0,6% în trimestrul IV 2023, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar aşteptărilor.

Totodată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,1%, de la 3% în precedentele trei luni. Descreşterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să-şi accelereze creşterea în termeni anuali.

Evoluţia exportului net şi-a mărit influenţa contracţionistă în trimestrul I 2024, pe fondul majorării uşoare a ecartului dintre variaţia pozitivă a volumului importurilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului exporturilor, care a rămas în teritoriul negativ. Deficitul balanţei comerciale şi-a menţinut totuşi constantă dinamică anuală, iar cel de cont curent şi-a redus-o considerabil faţă de trimestrul precedent, dată fiind şi accelerarea puternică a creşterii excedentului balanţei veniturilor secundare în acest interval, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Cele mai recente date şi analize indică o creştere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II şi vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creştere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut, susţine BNR.

Astfel, în luna aprilie 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul şi cea a vânzărilor auto moto au consemnat salturi ample în raport cu mediile trimestrului I 2024, producţia industrială s-a revigorat puternic, iar ritmul volumului lucrărilor de construcţii a urcat din nou la un nivel de două cifre, după scăderea la o valoare negativă considerabilă pe ansamblul primelor trei luni ale anului. Variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii şi-a mărit însă semnificativ ecartul pozitiv faţă de cea a exporturilor, în condiţiile unei majorări relativ mai pronunţate a acesteia în aprilie. Drept urmare, deficitul comercial şi-a accelerat puternic creşterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent s-a dublat în raport cu perioada similară a anului precedent, inclusiv pe fondul deteriorării balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare.

Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat creşterea lunară în aprilie, într-un ritm alert, iar rata şomajului BIM s-a mărit doar uşor în aprilie-mai, până la 5,4%, rămânând sub nivelul mediu de 5,6% înregistrat în ultimele două trimestre ale anului precedent. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal a continuat să se mărească pe ansamblul primelor trei luni ale anului şi s-a menţinut constantă în aprilie, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a rămas la un nivel deosebit de înalt în trimestrul I 2024, pentru ca în aprilie să se reducă abrupt, dar în principal pe seama unui efect de calendar. Totodată, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp şi-au accentuat trendul ascendent pe ansamblul trimestrului II, chiar şi în condiţiile unei scăderi considerabile în iunie, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a consemnat o nouă creştere trimestrială, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit evoluţia liniară în luna mai şi au înregistrat ulterior mici scăderi. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o ajustare descendentă moderată la mijlocul trimestrului II, dar au urcat şi au rămas apoi la nivelurile mai ridicate din luna aprilie, inclusiv în contextul fluctuaţiei aşteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, precum şi al evenimentelor politice din Europa, de natură să antreneze schimbări ale sentimentului pieţei financiare internaţionale şi ale percepţiei asupra riscului asociat regiunii. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut în mai iunie pe palierul mai înalt pe care a revenit în a doua parte a lunii aprilie.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 5,8% în aprilie, după scăderea la 4,7% în martie, iar în luna mai a rămas relativ constantă, la 5,7%, în condiţiile în care componenta în lei a continuat să-şi accelereze creşterea în acest interval, iar ritmul celei în valută a reintrat pe o traiectorie uşor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut la 68,8% în mai, de la 68,9% în martie 2024.

Indicii

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,00% pe an, de la 6,01% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României.

La începutul anului, indicele ROBOR la trei luni era 6,21%, iar pe 3 ianuarie 2023 a fost 7,56%.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 6,04% pe an, iar ROBOR la 12 luni a coborât la valoarea de 6,04%, de la 6,05%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2024, în scădere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,90%.

În luna mai 2019 a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, actul normativ a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

...citeste mai departe despre "Zonele Bucureștiului cu "bătaie" pe apartamente. „Este un moment propice pentru cei care vor să cumpere”" pe Ziare.com