România „scapă” de mustrări pe PNRR. Aproape un euro din fiecare 10 cheltuiți de UE pe coeziune este sub semnul întrebării. Curtea de Conturi, alarmată de datoriile unor state europene

Cheltuielile neconforme ale Uniunii Europene sunt în creștere, arată raportul pe anul trecut publicat de Curtea de Conturi Europeană joi, 10 octombrie. Valoarea proiectelor cu erori identificate de instituție se ridică la aproximativ 10,7 miliarde de euro, iar Curtea atrage atenția că și Mecanismul de Redresare și Reziliență este afectat de nereguli. Spre deosebire de anul trecut, România nu se mai numără printre statele scoase în evidență pentru nereguli.

La finalul anului trecut, România avea o rată de absorbție de 91% pentru fondurile europene aferente intervalului 2014-2020, excluzând finanțarea prin NextGenerationEU, sub care intră și banii din Planul Național de Redresare și Reziliență. Acest procent înseamnă că România a atras 30,4 miliarde de euro, cu sume rămase de plătit de 3,1 miliarde de euro, punând țara noastră aproape la jumătatea clasamentului. Anul trecut, suma rămasă de absorbit era 8,3 miliarde de euro.

Spre deosebire de 2022, anul trecut auditorii europeni nu au mai identificat erori materiale privind PNRR în cazul României. Țările în care Curtea de Conturi Europeană a găsit erori sunt Austria, Cehia, Franța, Grecia, Italia și Malta. Similar, în raportul precedent România era numită printre țările în care auditorii au observat încălcări ale regulilor privind ajutorul de stat, o situație care nu s-a mai repetat în 2023, conform instituției.

Cheltuieli și erori

Anul trecut, UE a cheltuit 191,2 miliarde de euro din bugetul său, format din contribuția fiecărui stat, proporțională cu venitul său, contribuții bazate pe colectarea taxei pe valoarea adăugată, taxe vamale și așa-numita "taxă pe plastic", printre altele. Pentru aceste plăți, autoritatea de audit spune că eroarea se ridică la 5,6%, un nivel aproape dublu față de acum doi ani. Prin erori, instituția înțelege bani care nu ar fi trebuit plătiți din bugetul UE, dar care nu reprezintă neapărat o dovadă de fraudă.

Majorarea erorii a făcut Curtea să acorde o opinie contrară. Auditorii atrag atenția că eroarea pentru cheltuielile de coeziune a ajuns la aproape unu din fiecare 10 euro, iar unul dintre motive este legat de presiunea de a accesa și cheltui rapid acești bani. Una dintre sursele principale pentru creșterea nivelului de eroare se leagă de proiecte neeligibile, iar alte motive se leagă de introducerea costurilor neeligibile și nereguli privind achizițiile publice.

Domeniul cu cele mai importante cheltuieli UE

În ceea ce privește politica agricolă comună – unul dintre cele mai importante capitole pentru cheltuielile UE, referitor la plăți directe către agricultori, auditorii au identificat mai multe cazuri în care fermierii declară suprafețe mai mari decât în realitate pentru a încasa mai mulți bani.

La aceste cheltuieli bugetare se adaugă plăți de 48 de miliarde de euro sub formă granturi care finanțează revenirea de după pandemie, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Auditorii spun că proiectele de coeziune sunt similare celor de redresare și reziliență, și aceste proiecte pot fi marcate de erori, se mai arată în comunicat.

Pe planurile de redresare și reziliență ale statelor, Curtea arată că 16 jaloane și ținte – 3,5% din total – nu au respectat condițiile de plată sau de eligibilitate. Acestea se referă la șapte granturi acordate către șapte state membre, se arată în raportul anual pe scurt. Auditorii au identificat ținte ratate sau neîndeplinite corespunzător în Austria, Cehia, Franța, Grecia și Portugalia.

Neregulile din 2022 din dreptul României

În raportul precedent, România apărea ca unul dintre cele cinci state care au încălcat regulile privind ajutorul de stat, împreună cu Cehia, Malta, Polonia și Ungaria. Dintre cele șapte proiecte, Curtea spunea că patru ar fi trebuit să primească mai puțină finanțare sau deloc.

Referitor la cheltuielile de coeziune, Curtea de Conturi Europeană mustra România pentru implementarea unui proiect care avea ca scop crearea unui depozit național electronic pentru documentele științifice. În aprecierea auditorilor, acesta a fot un proiect major, care depășea pragul de 50 de milioane de euro, iar autoritățile ar fi trebuit să notifice Comisia în momentul în care au ales acest proiect pentru finanțare.

Tot atunci, Curtea de Conturi dădea România drept exemplu de țară în care țintele din PNRR nu fuseseră atinse. Cazul se referă la un grup de lucru pentru transformare digitală, despre care auditorii spun că nu a inclus personal suficient de calificat, la momentul la care Comisia Europeană a făcut plata. Totuși, Comisia nu a fost e acord cu abordarea luată de instituția de audit, apărând situația României.

Datorii pentru viitor

Curtea a tras un semnal de alarmă cu privire la datoriile existente ale Uniunii Europene, care au ajuns la 458 de miliarde de euro, o valoarea aproape dublă față de acum doi ani. Auditorii explică această creștere în principal prin împrumuturile contractate pentru a finanța NextGenerationEU.

"Există în continuare neclarități cu privire la modul în care această datorie va fi rambursată, din moment ce nu există încă o decizie în privința propunerii Comisiei pentru a majora resursele proprii pentru bugetul UE. Este neclar dacă propunerea ar aduce suficiente venituri pentru a acoperi rambursarea datoriei. Din păcate, așa cum îi spune și numele, responsabilitatea pentru această datorie va cădea pe următoarea generație de cetățeni europeni. Inflația mare din 2022 și 2023 continuă să afecteze bugetul, iar estimările noastre arată că bugetul și-ar putea pierde în jur de 13% din puterea de cumpărare până la finalul lui 2025", le-a spus jurnaliștilor președintele CCE, Tony Murphy, miercuri,10 octombrie.

...citeste mai departe despre "România „scapă” de mustrări pe PNRR. Aproape un euro din fiecare 10 cheltuiți de UE pe coeziune este sub semnul întrebării. Curtea de Conturi, alarmată de datoriile unor state europene" pe Ziare.com

Planul României de a reduce deficitul, aprobat de UE. Ministru: „Putem investi 450 de miliarde de lei în următorii trei ani”

Miniștri de economie și finanțe din statele membre ale UE au aprobat marți, 21 ianuarie, planul bugetar-structural al României, a anunțat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și...

Speranțele ministrului Finanțelor la Bruxelles. Reuniune importantă pentru România. „Eliminăm riscul suspendării fondurilor europene”

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, participă marți, 21 ianuarie, la o reuniune a structurii de specialitate a Consiliului Uniunii Europene în care se va discuta și planul României de a...