Plafonarea prețurilor la electricitate și gaze, pe cale să se schimbe. Cum vor fi recalculate tarifele după 1 aprilie 2024

Miercuri, 28 Februarie 2024, ora 21:50
0 citiri
Plafonarea prețurilor la electricitate și gaze, pe cale să se schimbe. Cum vor fi recalculate tarifele după 1 aprilie 2024
Prețul maxim plafonat pentru consumatorii casnici cu un consum cuprins între 255 și 300 kWh/lună va fi maximum 1,2 lei/kWh, în scădere de la 1,3 lei. FOTO: Pixabay.com

Potrivit unui draft de Ordonanță de Urgență care nu a fost încă făcut public de Executiv, a fost propusă recent modificarea legislației de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze. Dacă ar intra în vigoare, ordonanța ar prelungi perioada de plafonare a prețurilor cu încă un an, până în 2026, coborând modic plafoanele pentru consumatorii casnici și schimbând modalitatea prin care prelucrătorii de gaze naturale negociază prețurile cu distribuitori precum E-on sau Engie.

Experții în energie susțin că prelungirea plafoanelor merge în răspăr cu politicile de reglare a pieței libere ale Uniunii Europene și se vor solda inechivoc cu contracte semnate de consumatori la prețuri din ce în ce mai decalate față de evoluția tarifelor de pe Bursa de Energie din următorii doi ani.

O primă modificare propusă de noua ordonanță aflată în discuții în Guvern se referă la mecanismul de plafonare a prețurilor finale pentru consumatorii casnici și noncasnici de energie electrică și gaze care va fi prelungit cu un an față de termenul inițial, până la data de 31 martie 2026, cu unele prevederi suferind modificări față de condițiile prezente de plafonare, potrivit Economedia.

Totodată, toți consumatorii non-casnici de energie electrică vor plăti un preț maxim plafonat de 1 leu/kWh, începând cu 1 aprilie 2024, iar prețul maxim plafonat pentru consumatorii casnici cu un consum cuprins între 255 și 300 kWh/lună va fi maximum 1,2 lei/kWh, în scădere de la 1,3 lei. La fel va fi facturat și consumul lunar de peste 300 kWh al casnicilor, cu 1,2 lei/kWh. Noile plafoane vor intra în vigoare la 1 aprilie 2024. Celelalte plafoane pentru casnici nu se schimbă.

Practic, plafoanele vor fi coborâte foarte puțin, într-o încercare de a alinia, măcar la suprafață, scăderea prețurilor de producție la nivel global, cu tarifele practicate de distribuitori. În definitiv, șansele sunt ca facturile consumatorilor finali să scadă puțin pe parcursul următorilor doi ani, dar nu într-un fel simțitor. Totodată, e important să reiterăm că fluctuațiile vor fi vizibile mai ales pentru acele contracte noi de racordare care vor fi semnate după data de 1 aprilie 2024. Cele deja aflate în curs, nu voi suferi ajustări semnificative decât după o renegociere ulterioară în urma expirării lor.

Bogdan Berneagă, expert în energie, a comentat inițiativa guvernanților de a prelungi perioada de plafonare trăgând un semnal de alarmă cu privire la lipsa de aliniere a măsurilor luate față de modul în care este lăsată piața să evolueze liber în Europa, în favoarea tarifelor văzute pe facturile oamenilor.

„În Europa, începând cu 2023, aceste plafonări au început să dispară, pentru că piața liberă s-a reglat și, implicit prețurile la gaze și energie electrică au scăzut. La noi nu au scăzut tocmai din cauza intervențiilor guvernamentale fără nici o noimă. În România nu numai că aceste implicări statale în piață nu încetează, dar se și prelungesc până în 2026.

Din punct de vedere al consumatorilor casnici există aceste plafonări, însă ce-l interesează pe consumator este factura lunară/anuală. Dacă apar aceste intervenții, furnizorii vor face implicit contractele pe 2 ani la prețuri mai mari (chiar dacă sunt plafonate), pentru că nu știu niciodată cu ce mai vine statul să modifice mâine. Dacă prețul la energie pe contractele pe 2 ani standard e mai mare, consumatorul casnic va consuma mai puțin, se autoreglează, scade cererea, și atunci dacă piața e liberă scade și prețul. E normal așa.”

Modificări în relația dintre producători și distribuitori: Mecanismul de achiziție centralizată a energiei electrice

În ceea ce privește relația dinte distribuitori și producătorii de energie, limita maximă de preț de decontare de la stat către furnizorii de energie electrică ar putea scădea la 700 de lei/MWh. Proiectul de ordonanță mai prevede faptul că toți producătorii români de gaze naturale vor vinde furnizorilor gazele pentru consumul populației și al producătorilor de energie termică la cel mai mic preț dintre nivelul actual de 150 de lei/MWh și un preț al pieței. Acest ultim preț este media tuturor tranzacțiilor din piețe făcute pentru gazele cu livrare în luna respectivă de consum, sau, dacă nu există tranzacții, prețul din luna anterioară. Sunt vizate Petrom, Romgaz și BSOG, în special. Până acum, prețul era fixat la 150 de lei/MWh.

De aici putem specula că, dacă prețul ar scădea sub marja impusă actual la 150 lei/MWh, sub noile reguli, distribuitorii ar fi obligați să cumpere la prețul mai mic, asigurându-se astfel o raliere la posibile mecanisme de economie de piață în sectorul energetic. Însă calculul median tot va implica o tranziție graduală și o anumită doză de control a prețurilor.

Un punct important al Ordonanței este conținut de mecanismul de achiziție centralizată a energiei electrice (MACEE), prin care producătorii de energie electrică sunt obligați acum să vândă energie electrică furnizorilor cu clienți finali la prețul de 450 de lei/MWh devine opțional începând cu 1 iulie 2024. După 31 decembrie 2024 MACEE va fi eliminat. Prețul de vânzare a energiei electrice prin MACEE scade de la 450 de lei la 400 de lei/MWh (posibil la 350 de lei/MWh).

Producătorii de energie electrică vor plăti și impozitul suplimentar de la pragul de preț de 350 de lei/MWh, nu de la cel de 450 de lei/MWh, ca acum, pentru tot ce vând în piețe. Impozitul va fi de 80% din diferența între prețul de vânzare și prețul de referință de 450 de lei/MWh – până acum era 100%. Se scot, totodată, din baza de impozitare cheltuielile cu dezechilibrele, în limita a 5%, cheltuielile cu hedgingul și cele cu certificatele de CO2, acolo unde este cazul. Vânzările de energie electrică prin MACEE nu vor fi impozitate.

„Această măsură afectează producătorii existenți din perspectiva aparentei de nesiguranță și e inutilă. Piața oricum ilustrează prețuri în scădere. Pe piața de a doua zi în prezent oricum prețul mediu este la 350 lei/MWH, iar prețul la termen pt 2025 este 350 lei/MWh. Și atunci ce rost are această modificare, adică plafonare la 350 lei sau suprataxare peste 350 lei? Numai pentru a da de lucru funcționarilor ANAF antifraudă să meargă în controale la producători pentru că aceștia să-și piardă timpul aiurea, în loc să aloce timpul gestiunii eficiente ale operațiunilor lor?”, a punctat Bogdan Berneagă.

Măsuri de reglare a diferențelor de tarife între 2025 și 2026

Potrivit proiectului de Ordonanță, între 1 aprilie 2025 și 1 aprilie 2026, componenta de achiziție a energiei electrice din factura clientului va fi calculată ca sumă între prețul mediu al tuturor tranzacțiilor din piețele la termen cu livrare în luna de consum din piețe (60%) și prețul PZU al lunii respective (40%), plus cel mult 10% adăugat la această sumă. Acestui preț i se va adăuga marja fixă de furnizare de 73 de lei/MWh (80 de lei la FUI) și tarifele și taxele reglementate, arată proiectul de lege.

În același interval de mai sus, componenta de achiziție a gazelor din factura clientului va fi calculată ca sumă între prețul mediu al tuturor tranzacțiilor din piețele la termen cu livrare în luna de consum din piețe (90%) și prețul PZU al lunii respective (10%), la care se adaugă 10%. La acest preț se va adăuga marja fixă de furnizare de 12 lei/MWh (13,5 lei la FUI) și tarifele și taxele reglementate

O revenire mai rapidă la piața deschisă ar fi benefică atât pentru consumatori, cât și pentru lanțul de producție și distribuție, punctează experții

Expertul în energie Bogdan Berneagă a declarat pentru Ziare.co că în abordarea etatistă a autorităților, care modifică non-stop reglementările de mai multe ori pe an – luând ca reper doar câte modificări au apărut în acest domeniu din Noiembrie 2021 și până în prezent –, acest proiect de ordonanță este pur și simplu un alt exemplu al acestei nepăsări față de mediul privat.

„Mediul privat este cel ce face investiții în domeniul energetic, cel ce furnizează energie către consumatori, fie ei casnici sau industriali, dar statul desconsideră acest lucru și modifică reglementările încontinuu. Această lipsă de predictibilitate și de modificări legislative continue sunt dificil de gestionat de mediul privat (aici sunt amabil în enunț). Să nu uităm că investițiile în energie se fac cu sume enorme, planificare pe 15-20 ani, și astfel orice modificare schimbă proiecțiile. În condițiile acestor schimbări perene, incertitudinea este permanentă, și investitorii și băncile vor fi mult mai reticenți în a da lumina verde investițiilor, și/sau randamentul/dobânda cerută va fi mult mai mare. Cei ce suferă sunt consumatorii, pentru că implicit prețurile vor fi mai mari, ca să compenseze riscul generat de instabilitatea legislativă”, a explicat expertul.

Totodată, Berneagă a mai adus în discuție recuperarea de către furnizori compensări de la stat, din cauza plafonării impuse, fiind deja cunoscut faptul că statul se află în situația în care nu poate onora contractele de compensare în limitele asumate, ajungându-se în situația existenței a sute de milioane de euro în arierate: „Dacă statul nu ar plafona, nu ar exista compensări, și nici nu ar trebui să existe cheltuială de la bugetul de stat, considerând dificultățile de gestionare a deficitului din ultimii ani.”

„Consumatorii industriali, și IMM-urile, nu au aceste plafonări și, din cauza prețului ținut artificial în sus de aceste inițiative legislative, au de-a face cu prețuri mari, ceea ce oprește dezvoltarea, investițiile, și sunt semne că și multe firme își opresc activitatea. Pe scurt această inițiativă se împotrivește cursului pieței, unde oferta de energie (electrică și gaze) crește, la prețuri din ce în ce mai competitive, pentru că în ambele sectoare sunt investiții private în derulare, și atunci va crește capacitatea de producție”, a încheiat Bogdan Berneagă.

...citeste mai departe despre "Plafonarea prețurilor la electricitate și gaze, pe cale să se schimbe. Cum vor fi recalculate tarifele după 1 aprilie 2024" pe Ziare.com

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

România, criticată pentru prelungirea plafonării prețului la energie. „Amestecul statului distorsionează piața și aduce taxe mai mari”
România, criticată pentru prelungirea plafonării prețului la energie. „Amestecul statului distorsionează piața și aduce taxe mai mari”
Trei experți internaționali în energie prezenți la conferința „Romanian Energy Market Conference. Securitatea aprovizionării cu gaze în etapa post-plafonare a prețului”, organizată de...
#plafonare pret gaze, #plafonare pret energie electrica populatie, #plafonare pret energie, #plafonare preturi energie, #bursa de energie , #Stiri Macroeconomie