Concedierile din sectorul public, veste foarte proastă pentru angajații din sectorul privat: "Angajatorii vor putea spune iar că dacă nu ești mulțumit, mai sunt alții la poartă"

Miercuri, 22 Ianuarie 2025, ora 20:10
32933 citiri
Concedierile din sectorul public, veste foarte proastă pentru angajații din sectorul privat: "Angajatorii vor putea spune iar că dacă nu ești mulțumit, mai sunt alții la poartă"
Concedierile din sectorul public înseamnă concurență pentru pozițiile de la privat și putere mai mică de negociere pentru salariați. Foto: Hepta

După luni de campanie marcate de un consens că statul este „prea mare”, Guvernul a venit la finalul anului trecut cu infama „ordonanță trenuleț”, prin care pune pe masă primele măsuri de austeritate care riscă să marcheze anul 2025. După înghețarea salariilor din sistemul bugetar, decidenții anunță concedieri în sistemul public. Efectul acestora va fi simțit și de angajații din companiile private, unde salariile vor scădea, explică sociologul Ștefan Guga într-un interviu acordat Ziare.com.

Miercuri, 22 ianuarie, a fost protest în Parlamentul României, după ce liderul Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat că 200 de angajați vor fi concediați. Decizia a provocat un protest al angajaților. În plan mai larg, Guvernul pare să aibă în plan concedieri colective mari – ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a spus că ar fi vorba de 20.000 de angajați din sistemul public.

Aceste decizii nu apar din neant. Înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, candidații la cea mai înaltă funcție în stat care au participat la o dezbatere organizată de Digi24 au fost întrebați dacă, într-o situație economică extrem de proastă, ar alege „să crească taxele” sau să dea afară jumătate din angajații din sistemul public. Toți cei din platou au indicat că numărul de angajași trebuie redus și s-au poziționat ferm împotriva creșterilor de taxe.

Totuși, piața muncii este una complexă, iar statul este cel mai mare angajator din economie. În momentul în care un astfel de angajator îngheață salariile și trece la concedieri colective, efectele nu au cum să rămână doar în sectorul public; restul lucrătorilor din economie vor simți impactul printr-o încetinire a ritmului de creșteri salariale și printr-o slăbire a puterii de negociere, ceea ce împinge veniturile câștigate în jos.

„Traiectoria pieței muncii din România e influențată foarte puternic de ce se întâmplă în sectorul bugetar, cum e și normal, de altfel. Dacă ne gândim logic, statul este un mare angajator, cu peste un milion de oameni în sectorul public. Dacă un angajator așa de mare decide să înghețe salarii, să nu mai angajeze și să facă concedieri, automat avem un impact asupra întregii piețe. Vestea pentru salariații din sectorul privat este una foarte proastă. Foarte probabil aceste măsuri vor împinge o parte din angajații din sistemul bugetar care nu va mai fi așa de interesant pentru potențialii candidați, înspre cel privat”, punctează expertul.

Un număr mai mare de lucrători care își caută un loc de muncă înseamnă creșterea competiției pentru același post. În situațiile în care șomajul crește suficient, angajatorii sunt avantajați, pentru că pot coborî nivelul salariilor și pot să reziste cerințelor angajaților de a schimba condițiile de muncă în mai bine.

„Măsurile aduc mai mulți candidați în sectorul privat, iar angajatorii vor putea spune din nou oamenilor că „dacă nu ești mulțumit, mai sunt alții care așteaptă la poartă”. Este ceva ce își amintesc foarte mulți salariați din sectorul privat din anii 2010, când erau tocmai tăieri de posturi în sectorul bugetar, înghețări și tăieri de salarii. Angajatorii din sectorul privat vor aceste lucruri – nu pentru că nu le place că statul cheltuie bani, că până la urmă este bine și pentru ei să fie așa – ci pentru că pot pune mai multă presiune pe angajații lor. Impactul pe piața muncii este unul negativ pentru salariați, funcționează împotriva intereselor lor”, explică sociologul.

Industria auto tușește

Nu doar România traversează o perioadă grea din punct de vedere economic, ci și Europa. Industria prelucrătoare – un sector important pentru dezvoltarea economică și cu un număr mare de angajați – a avut un an 2024 cu scăderi. În interiorul acestui domeniu, industria auto a atras multă atenție anul trecut, după anunțuri de concedieri colective, în România și în străinătate.

În țara noastră, o parte importantă a angajaților sunt în firme conexe cu producerea de mașini, de la componente la cabluri, și lucrează în întreprinderi multinaționale. Industria autohtonă este strâns legată de Germania, țară înspre care se îndreaptă principalele exporturi din acest domeniu. Totuși, cea mai mare economie a Uniunii Europene se confruntă cu a doua scădere anuală a economiei, iar sectorul auto nu a fost ferit de greutăți.

„Industria furnizorilor a crescut foarte mult cam în ultimii 15 ani, și ca urmare a unor politici foarte clare de a atrage investiții în căutare de costuri reduse, printre care taxe mici și subvenții. Investițiile atrase nu sunt foarte complexe, nu au valoarea adăugată mare și care pot fi mutate repede în alte țări, ceea ce și vedem. În ultimii cinci ani, am văzut o restrângere a industriei de furnizori auto în România, lucru care va accelera în următoarea perioadă din cauza contextului din industria auto europeană. Ar fi minunat să se întâmple asta, dar este puțin probabil”, a explicat Ștefan Guga.

Industria nu poate fi prea mult ajutată nici cu subvenții de stat, spune sociologul. Într-o situație în care nu există comenzi, statul nu are cum să intervină. De altfel, multe dintre firmele care au acum probleme au și primit ajutor de stat. Este cazul producătorului german de cabluri Leoni, despre care Ziare.com a scris în detaliu aici.

„Sunt zone din țară care depind de un anumit angajator, mai ales în cazul fabricilor care angajau fiecare mii de oameni. O problemă aici înseamnă un impact masiv în zona respectivă. România este un spectator, nu avem control asupra acestei tendințe negative din industria prelucrătoare. (...) Trebuie să vedem și dacă nu mai au comenzi sau, de fapt, au deschis capacități de producție în țări mai ieftine chiar și decât România, ceea ce se și întâmplă, de la Republica Moldova, la Serbia sau Ucraina. Astăzi vedem că multe dintre activitățile industriale din sectorul auto, mai ales cele care sunt în pericol azi, sunt fix acele activități care au primit ajutoare de stat semnificative pentru investiții cum 15 ani”, amintește sociologul.

În afară de producția de mașini în uzinele Dacia și Ford Otosona, industria auxiliarelor auto a fost la mare căutare în România. Prin politici favorabile, inclusiv ajutoare de stat, decidenții au încurajat venirea companiilor în țară. „Scopul a fost foarte primitiv: statul a alocat bani strict în baza creării unui anumit număr de locuri de muncă, fără să se uite ce fel de locuri de muncă sunt ori care este impactul social și economic mai larg”, mai spune expertul.

Industria IT, slăbită în ultimii ani

În sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor, discuțiile publice se învârt în jurul ordonanței de la finalul anului trecut. La acel moment, Guvernul a decis să elimine facilitățile fiscale acordate companiilor. Patronatul din domeniu a susținut că această schimbare va afecta competitivitatea sectorului și se va reflecta în mai multe concedieri. Între timp, sindicaliștii din TIC au cerut de la companii compensarea impozitului și a contribuției pentru pilonul II de pensii, pentru a nu le scădea salariile.

„Eliminarea scutirii pune presiune suplimentară mai mult pe angajați decât pe angajatori în momentul de față. În context global, sectorul IT încetinește, nu mai este ca acum doi ani, când duduia. În urmă cu mai bine de un an, deși erau concedieri mari în alte țări, angajatorii spuneau că situația nu va afecta România, dar majoritatea sectorului privat din România este extrem de racordat la ce se întâmplă în afară și dependent de aceste evoluții. Acest lucru ne arată foarte clar că eliminarea scutirii trebuia făcută mai devreme”, explică sociologul.

Decizia vine după mai multe discuții în anii trecuți, dar a fost luată brusc, spune Guga. În octombrie 2023, o nouă lege a dat primul semn clar că scutirile de impozit vor fi scoase. La acel moment, decizia a fost de a lăsa scutirea de impozit doar pe primii 10.000 de lei din salariu. Problema principală a măsurii adoptate la finalul lui 2024 este că vine într-un moment dificil pentru sectorul IT. Cum a fost o măsură de stimulare a creșterii, ea trebuia eliminată după ce industria ajunsese la o maturitate, spune expertul.

„Măsura ar fi trebuit să fie luată când sectorul duduia, iar atunci impactul ar fi putut fi absorbit. Nici acum nu este un impact foarte mare, cu siguranță, dar eliminarea putea fi făcută mai bine. Ce înseamnă acest lucru nu este o altă amânare, ci să fi luat decizia mai devreme. Aici se vede lipsa totală de viziune pentru că ai trecut de momentul în care activitatea era ultra-stimulată, când puteai înlătura măsura. Este pur și simplu o dovadă a faptului că guvernanții nu au o înțelegere și o viziune asupra implicațiilor politicilor lor”, a punctat Ștefan Guga.

Interviul poate fi urmărit integral mai jos.

...citeste mai departe despre "Concedierile din sectorul public, veste foarte proastă pentru angajații din sectorul privat: "Angajatorii vor putea spune iar că dacă nu ești mulțumit, mai sunt alții la poartă"" pe Ziare.com

Domeniile „protejate” de întoarcerea obligatorie la birou. Cum s-a schimbat puterea de negociere a angajaților VIDEO
Domeniile „protejate” de întoarcerea obligatorie la birou. Cum s-a schimbat puterea de negociere a angajaților VIDEO
În condițiile în care, în 2025 mai multe companii au impus întoarcerea angajaților la birou cinci zile pe săptămână, după ani întregi de lucru remote sau hibrid, cei care se află în...
Mitul productivității remote: Cum a ajuns lucrul de acasă o iluzie costisitoare pentru companii VIDEO
Mitul productivității remote: Cum a ajuns lucrul de acasă o iluzie costisitoare pentru companii VIDEO
La cinci ani de la începutul pandemiei de COVID-19, structura și mediul de lucru pentru angajații din toată lumea, dar și pentru angajatori a suferit modificări masive și, spun...
#piata muncii, #masuri austeritate ordonanta trenulet 2025, #industrie IT Romania, #industrie auto, #salarii, #concedieri bugetari , #Stiri Locuri de munca

Curs valutar

1 EUR = 4.9770 RON

-0.0001

1 USD = 4.7980 RON

-0.0264
  1. Domeniul neașteptat care a câștigat teren pe piața muncii și poate depăși cu mult IT-ul. Specialiștii sunt căutați, dar nu prea există
  2. Mitul productivității remote: Cum a ajuns lucrul de acasă o iluzie costisitoare pentru companii VIDEO
  3. Domeniile „protejate” de întoarcerea obligatorie la birou. Cum s-a schimbat puterea de negociere a angajaților VIDEO