O nouă lege ar putea scăpa producătorii auto de amenzi de peste 15 miliarde de euro în 2025. Cum face față piața din România

Luni, 03 Februarie 2025, ora 03:15
2088 citiri
O nouă lege ar putea scăpa producătorii auto de amenzi de peste 15 miliarde de euro în 2025. Cum face față piața din România
Ursula von der Leyen, eco-car, Donald Trump / FOTO: Unsplash, Facebook, colaj Ziare.com

Comisia Europeană și-a anunțat planul de a reveni asupra mizelor stricte în ceea ce privește obiectivele energetice care au pus mari piedici producătorilor auto europeni și au creat decalaje imense de competitivitate față de piețele concurente, în special când vine vorba de impactul masiv al Chinei. Așa-numitul „Competitiveness Compass” stabilește un plan care ar trebui să ajute Uniunea Europeană (UE) să contrabalanseze tranziția energetică cu ambițiile economice, deschizând activ un dialog cu marii producători europeni pentru a găsi soluții, iar în particular, România se chinuie să găsească soluții să retrezească apetitul pentru mașinile electrice, în limitele presiunii pe Bugetul de Stat.

Obiectivele de reducere a emisiilor de carbon pentru 2025 se pare că s-au dovedit a fi mult prea ambițioase pentru marile branduri auto europene, care riscă amenzi cumulate de peste 15 miliarde de euro pentru că nu au reușit să reducă suficient emisiile flotelor, iar stagnarea vizibilă a vânzărilor de vehicule electrice și costurile ridicate ale energiei pun o piedică nouă în calea capacității blocului comunitar de a se compara la nivel economic și tehnologic cu giganți precum China sau SUA.

Începând cu 2025, UE a introdus obiective precum o reducere cu 15% a emisiilor medii față de valorile din 2021 pentru autoturisme și vehicule comerciale ușoare, ca pas intermediar către ținta din 2030, când se impune o reducere cu 55% pentru autoturisme și 50% pentru furgonete. În 2035, toate mașinile noi vândute în UE vor trebui să aibă emisii zero (practic, interzicerea vânzării de mașini cu motoare prin combustie).

Practic, UE pare să își modereze substanțial rigiditatea față de Planul Verde European, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, declarând într-o conferință de presă că „trebuie să existe echitate în sistem, deoarece unii au investit în dezvoltarea vehiculelor electrice. Dar regulile ar trebui să fie mai puțin complexe și să implice flexibilitate și pragmatism” pentru a ajuta producătorii de automobile să facă tranziția, potrivit unei analize recente Bloomberg.

Schimbarea de atitudine vine, astfel, și în peisajul mai amplu al scepticismului generalizat în UE față de costurile tranziției verzi, iar liderii industriei avertizează asupra impactului economic al penalităților. În decembrie anul trecut, Newsweek cita o declarație a lui Luca de Meo, președinte al Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) și CEO al Renault, conform căruia "în lipsa unei declarații politice clare din partea Comisiei Europene până la sfârșitul anului 2024, industria auto riscă să piardă o capacitate de investiții de până la 16 miliarde de euro, fie prin plata unor penalități, fie prin reducerea producției, fie prin punerea în comun cu concurenți străini sau prin vânzarea în pierdere a vehiculelor electrice", cifre similare cu calculele recente ale Bloomberg.

Ce rol ar putea avea planul preliminar al Comisiei în schimbarea legilor „verzi” ale UE

Planul Comisiei Europene, Competitiveness Compass, promite să identifice soluții pentru a menține competitivitatea industriei auto europene fără a compromite obiectivele ecologice. Documentul conturează un plan pe cinci ani menit să sprijine sectoarele industriale esențiale, inclusiv industria auto, introducând „soluții imediate pentru a proteja capacitatea industriei de a investi, prin identificarea unor posibile flexibilități care să asigure că industria rămâne competitivă, fără a reduce ambițiile generale pentru 2025".

Deși revenirea la masa de discuții cu marii producători auto indică analiștilor Bloomberg că UE este deschisă la ipoteza ajustării reglementărilor, unele voci critice avertizează că aceste „flexibilități" ar putea deveni un pretext pentru amânarea unor reforme necesare. Potrivit sursei citate, o relaxare excesivă a normelor ar putea dăuna pe termen lung eforturilor de reducere a emisiilor, având în vedere că unele companii s-au aliniat deja la noile cerințe.

Volkswagen, Renault, Stellantis, marii penalizați de cutumele pieței și de regulile tranziției verzi

Cumularea colosală a amenzilor cauzate de emisiile de dioxid de carbon culminează cu un an sumbru pentru industria auto europeană, marcat de scăderea vânzărilor, costuri ridicate de producție și restructurări masive. Volkswagen, Renault și Stellantis au fost nevoiți să ia măsuri drastice pentru a compensa pierderile cauzate de tranziția la vehiculele electrice și de concurența acerbă din partea Chinei.

În prezent, Volkswagen estimează că va plăti aproximativ 1,5 miliarde de euro în penalități pentru depășirea limitelor de emisii în 2025, iar în încercarea de a reduce costurile, compania a anunțat concedierea a zeci de mii de angajați și închiderea unor fabrici din Germania la finele anului trecut. Renault și Stellantis au urmat același parcurs, mutând o parte din producție în țări cu costuri mai mici, precum Maroc și Turcia.

Printre soluțiile pe care le-au abordat marii producători auto până acum se numără optimizarea lanțurilor de aprovizionare și lobby-ul pentru reglementări mai flexibile din partea Uniunii Europene, precum și parteneriatele cu producători asiatici precum BYD sau Tesla, din SUA, pentru a „echivala” nivelul de emisii. Problema cu ultima măsură însă ține chiar de problema acerbă a competitivității față de mărcile chinezești și americane.

România, între ciocan și nicovală. Ce speranțe au autoritățile să retrezească apetitul românilor pentru modelele electric și plug-in hybrid

Piața auto din România se află într-o poziție fragilă în contextul tranziției către mobilitatea electrică, fiind dependentă atât de deciziile Uniunii Europene, cât și de politicile interne privind stimulentele financiare. Reducerea drastică a subvențiilor pentru mașinile electrice a avut un impact dramatic asupra vânzărilor anul trecut, iar infrastructura insuficient dezvoltată de încărcare rămâne un obstacol major pentru creșterea sectorului.

Potrivit datelor publicate în decembrie de ZF, reducerea în 2024 a ecotichetului de la 10.000 șa 5.000 de euro pentru achiziția de vehicule electrice a dus la înjumătățirea vânzărilor de astfel de automobile, România coborând pe locul 17 în clasamentul european. În 2023, România se afla pe locul 13 în ceea ce privește vânzările de electrice, datorită subvențiilor generoase oferite prin programul Rabla Plus. Scăderea sprijinului financiar guvernamental a afectat puternic dinamica pieței, iar relansarea acestui sector pare puțin probabilă fără măsuri suplimentare de susținere. Astfel, deși condițiile pentru Rabla 2025 nu au fost încă publicate, Ministerul Mediului analizează posibilitatea creșterii ecotichetului la 6.000 sau 7.000 de euro, în funcție de suportul politic și de deciziile luate împreună cu premierul și Ministerul Finanțelor, după definitivarea Legii Bugetului pentru anul acesta.

Privind poticnirile individuale ale mărcilor auto, Dacia pare să rămână un jucător important în industria auto europeană, inclusiv pe segmentul vehiculelor electrice, reducerea cererii și creșterea costurilor de producție punând totuși presiune asupra strategiei companiei. Mai exact, programul de concedieri voluntare implementat de Dacia în 2024, prin care 300 de angajați au renunțat la locurile de muncă, aduc brandul în linie cu valul de disponibilizări din sector, care au făcut ravagii anul trecut.

Potrivit Bloomberg, UE ar putea publica un amendament la Planul Verde în cursul anului, care se presupune că ar putea să coboare țintele de emisii asumate deja de blocul comunitar.

...citeste mai departe despre "O nouă lege ar putea scăpa producătorii auto de amenzi de peste 15 miliarde de euro în 2025. Cum face față piața din România" pe Ziare.com

Ce impact vor avea tarifele americane asupra inflației în zona euro. Principalul dușman al economiilor europene
Ce impact vor avea tarifele americane asupra inflației în zona euro. Principalul dușman al economiilor europene
Un oficial BCE crede că tarifele americane vor avea un impact limitat asupra inflației în zona euro Majorarea tarifelor vamale americane la exporturile europene este posibil să aibă un...
Google schimbă regulile jocului. Android 16 Beta 2 aduce îmbunătățiri majore pentru camere foto și securitate
Google schimbă regulile jocului. Android 16 Beta 2 aduce îmbunătățiri majore pentru camere foto și securitate
Google a lansat cea de-a doua versiune beta a Android 16, oferind utilizatorilor de dispozitive Pixel posibilitatea de a testa în avans noile funcții ale sistemului de operare. Actualizarea vine...
#piata auto, #piata auto Europa, #producatori auto, #producatori auto cota piata, #green deal, #Green Deal Romania, #ecotichet masini, #programul Rabla , #Stiri Auto

Curs valutar

1 EUR = 4.9771 RON

-0.0002

1 USD = 4.7550 RON

-0.0235
  1. De ce boicotul suveraniștilor ignoră realitatea de pe teren. Declarațiile fermierilor români despre relațiile cu marile magazine
  2. Cât costă să aduci și să înmatriculezi o mașină second-hand din Germania, după intrarea în spațiul Schengen
  3. O celebră fabrică din România se vinde la licitație. Care este prețul de pornire
  4. Proprietarii de mașini, loviți puternic. Guvernul pregătește o nouă taxă
  5. ”Tigrul Europei” lovit de acțiunile lui Trump, sute de mii de români afectați. Este prins între două mari puteri mondiale
  6. ”Ce zice popa, nu ce face popa!”. Cum promovează produse din import susținătorii boicotului de pe 10 februarie VIDEO
  7. Putin este distrus, prăbușire de 75%: Criza unui produs prețios lovește dur Rusia
  8. Bancherii transferă cantități uriașe de aur cu avioanele de la Londra la New York. Demersul vine după măsurile luate de Donald Trump
  9. Trump și-a îndeplinit încă o dorință. A anulat o decizie care l-a revoltat încă din perioada în care nu era președinte: „Revenim la paiele din plastic”
  10. Cel mai mare producător român de băuturi critică deciziile "legării de dopului de sticlă" și sistemul de garanție-returnare. Idei răsărite din „puțul gândirii”