Pendulând între distanțare față de chestiunile care privesc actualitatea economică a țării și neîncredere în sistem, oamenii au căpătat în ultimele decenii o doză de scepticism în ceea ce privește investițiile suplimentare în sistemul de pensii și în mecanismele private sau de stat de securizare a viitorului lor financiar.
Fie că este vorba despre fiabilitatea înscrierii la pilonul III de pensii facultative sau de încrederea că pilonul II va oferi o pătură de siguranță suficientă peste pensia de stat, trainerul de educație financiară Adrian Asoltanie a detaliat, în cadrul emisiunii Business Focus de pe Ziare.com, importanța pe care oamenii trebuie să o acorde cât mai curând în parcursul lor profesional pregătirii pentru bătrânețe. Specialistul a argumentat matematic randamentele care pot deriva dintr-o gospodărire atentă a pilonului II și a suplimentării în termeni cât mai imediați după intrarea în câmpul muncii a remunerației pe care o vor primi după vârsta de pensionare care poate scădea și la 30% din ultimul salariu primit. Mai mult, Asoltanie a punctat formele prin care un angajat care nu a avut ocazia sau resursele să economisească din timp poate să-și reevalueze activele astfel încât să ușureze povara financiară care va veni odată cu reducerea veniturilor după pensionare și cum ar putea să își monetizeze expertiza acumulată în 40 de ani de muncă.
Pensia este situația pe care o vei întâlni în cel mai delicat moment al vieții, adică la bătrânețe, când resursele personale, puterea de muncă, posibilitatea de a accesa diverse locuri de muncă sau de a pleca în altă parte stagnează cel mai mult. Atunci pensia devine pregătirea ta pentru această perioadă, care și în cazul României crește din ce în ce mai mult pe măsură ce durata de viață crește,” punctează specialistul în educație financiară.
Trainerul de educație financiară Adrian Asoltanie a pus accentul pe faptul că o ne apropiem curând de media europeană când vine vorba de durata medie de viață. Dacă în momentul acesta suntem undeva la 74 de ani pentru bărbați și 76-77 de ani în medie pentru femei, ne îndreptăm ușor către media de 80 de ani, ceea ce înseamnă că dincolo de vârsta de pensionare ne mai așteaptă probabil 15, poate chiar 20 de ani cu foarte multe provocări pentru care avem nevoie de resurse financiare.
În momentul în care își încep viața, foarte mulți tineri spun că nici nu speră să ajungă până la pensie sau nu sunt încrezători că taxele pe care le plătesc astăzi vor continua în același sistem și când vor fi ei la vârsta de pensionare. În ceea ce privește speranța și încrederea în sistemul de stat, Asoltanie amintește românilor că statisticile mediene legate de durata de viață țin cont de toate situațiile, inclusiv decesele infantile și absolut toate celelalte extreme specifice, ceea ce înseamnă că după vârsta de 30-35 de ani, șansele ca o persoană să ajungă la 80-85 sau chiar 90 și ceva de ani sunt foarte, foarte mari din punct de vedere statistic.
„Avem sisteme medicale mai sănătoase, acces la tot felul de suplimente, investigații, tratamente pentru boli grave, operații mult mai sofisticate. Deci lucrurile duc către o durată mai lungă de viață. Dacă picăm în capcana asta că nu mai apucăm, că n-are rost, e evident că vom și acționa în direcția respectivă. Adică nu o să ne batem foarte tare capul, iar statistica arată că doar 30% dintre cei care au pilonul II de pensii știu sau au ales ei conștienți care este firma care gestionează fondul. Restul au fost alocați aleatoriu pe baza unui sistem, al unui algoritm. Mulți dintre ei habar nu au pe unde se găsesc acești bani și cine îi administrează, cu ce randament îi administrează și ce ar putea să facă pentru a îmbunătății lucrul ăsta”, a punctat specialistul.
O altă capcană în care pică tinerii, potrivit lui Adrian Asoltanie este ideea că pensia este ceva ce ni se întâmplă peste 30-40 de ani și că avem timp suficient în față. „De obicei conștientizarea că pensia chiar vine peste tine se întâmplă undeva pe la 45-50 de ani, când, pe de o parte, viața este mult mai complexă, ai copii, ai rate, ai credit, e ceva mult mai care te poate limita și timpul rămas ca să mai investești este foarte scurt. Dar cu cât te apuci mai devreme să investești pentru pensie, cu atât suma pe care trebuie să o pui de o parte este mult mai mică.”
Totodată, trainerul în educație financiară a adus în discuție saltul de încredere pe care tinerii trebuie să-l facă vizavi de instituțiile statului când vine vorba de viabilitatea sistemului de pensii la 3-4 decenii înainte ca aceștia să ajungă să beneficieze de investiția lor, mai ales într-o societate consumeristă în care suntem încurajați să cheltuim și în condițiile volatilității macroeconomice cu care oamenii se confruntă în fiecare zi.
Calcul orientativ al randamentului investiției în pilonul II și pensii facultative
Dacă o persoană a început să investească în 2008, când s-a introdus, de altfel, pilonul II de pensii, și se pensionează anul ăsta, practic a avut o contribuție de 16 ani. Dacă ar fi să luăm un salariu de 4.000 lei aproximativ, asta înseamnă că la o contribuție de 4% a fost puțin peste 3%, iar acum este 4,75%. Practic această persoană a contribuit cu aproximativ 160 lei pe lună.
La un orizont de 16 ani, cu media randamentelor obținute de administratorii fondurilor de pensie, investiția în pilonul II este undeva în jur de 8% pe an. Asta înseamnă că persoana respectivă a contribuit efectiv 38.000 lei, la care s-a adunat o dobândă în creștere, cu un randament de încă 35.000 lei, iar anul acesta se va putea pensiona cu 74.000 lei în fondul de pensii la pilonul II.
Trebuie reținut, a punctat specialistul, că contribuția la pilonul II este infimă, grosul contribuției noastre mergând tot la pilonul I. Însă exemplul devine grăitor pentru o persoană care începe devreme să se intereseze de bunul mers al investițiilor în piloanele II și III, facultativ.
În același scenariu, dacă o persoană în loc de 16 ani investește 26 de ani, va contribui cu 74.000 lei Dobânda sau randamentul adunat va fi de 143.000 lei, deci de două ori mai mult decât a contribuit efectiv. Și va avea practic un fond de pensie de 217.000 lei - lucrurile stau mult mai bine.
„Dacă durata este și mai lungă, adică ai început mai devreme să investești, la un orizont de 36 de ani Contribuția va fi de 121.000 lei, dobânda sau randamentul acumulat va fi de 430.000 lei și fondul de pensie va fi de aproximativ 550.000 lei, ceea ce nu sună rău deloc. Ce vreau să explic cu acest exemplu este că ați văzut că la o durată mică de timp nu s-a adunat foarte mult, contribuția este destul de modestă, iar în investiții timpul este cel mai bun prieten al investitorului. Cu cât încep mai devreme oamenii să investească: de la primul job, de la primul salariu pe care l-au luat să pună deoparte 100 de lei, 150 de lei, cu atât mai bine. În România există foarte multe opțiuni de a investi. Poți să începi cu sume foarte mici, poți să faci astfel încât să fie preluate automatizat la nivel lunar, exact așa cum este contribuția la pilonul 1 și la pilonul 2 de pensie. Și poți să-ți construiești, practic, suplimentar încă un fond de pensie, acesta fiind și rolul exemplului. S-a dovedit că, cu cât încep mai devreme, practic fiecare 5 ani sau 10 ani în plus, pot să dubleze randamentele”, a explicat Adrian Asoltanie.
De ce piloanele I și II nu sunt de ajuns pentru perioada de după pensionare
Un studiu CFA Românie realizat anul trecut arată că peste 50% din oameni au ca unică sursă de economisire pentru pensie pilonul II, întrebarea care se pune astfel este care este viabilitatea piloanelor I și II pentru românii anului 2024.
Expertul a detaliat în acest sens faptul că această contribuție la pilonul 2 de pensie este modestă, punctând că mai multe calcule anunță faptul că în jurul anului 2040, pensia va reprezenta aproximativ 30% din ultimul venit. „Pentru că de obicei pensia apare foarte departe și oamenii nu o conștientizează foarte bine – „Mă descurc eu cumva atunci, văd eu cum, mă mai ajută copiii, mai vedem noi.” - încurajez pe oameni să descopere în prezent ce înseamnă să trăiești cu 30% din veniturile de acum, ca un exercițiu de a aduce bătrânețea în prezent.”
Adrian Asoltanie a explicat că un astfel de demers s-ar putea să ajute oamenii să conștientizeze importanța pregătirii pentru pensie și căutarea de alternative de suplimentare a veniturilor, una dintre acestea fiind pilonul III, care are o deductibilitate de 400 de euro/an.
„Ce înseamnă asta? La contribuții de până în 400 de euro pe an, statul nu îți ia impozitul pe venit. 400 de euro pe an înseamnă tot 162 de lei pe lună, dar este mai mult decât nimic, practic dublarea contribuției la pilonul II, și este deductibil fiscal, la care se adaugă principiul diversificării. Se mai adaugă la venituri o a doua sursă de venituri la bătrânețe și de obicei recomand oamenilor să-și aleagă un alt administrator de pensie de pilon III, adică să nu aibă ambele surse administrate de aceeași companie.”
Ce opțiuni au cei care se află la mai puțin de 15 ani de pensionare
Când te apropii și ești în 50 de ani, atât timpul, cât și opțiunile se limitează. În acest context, pregătirile pentru pensie trebuie să vină dintr-un loc de precauție mai ridicată. Potrivit expertului, un investitor ar trebui să se orienteze mai degrabă către titluri de stat, către instrumente foarte stabile de economisire, pentru că nu mai are timp să recupereze în același grad ca un tânăr, în cazul în care apar fluctuații firești ale pieței de investiții.
„Dacă ești expus pe bursa de valori, de exemplu, și pe piața de capital apare o corecție de 20-30%, nu mai ai timp să-ți revii și să recuperezi banii respectiv. În astfel de situații, când o persoană deja este destul de aproape de pensie, trebuie să-și reevalueze celelalte aspecte personale, ca de exemplu, veniturile active pe care le mai produce sau le mai poate produce până la pensie. Pentru că presupun că o persoană la 50 de ani are foarte multă experiență în domeniul respectiv, această experiență ar trebui monetizată cumva, într-un efort de creștere a veniturilor”, a punctat Asoltanie.
În acest sens, specialistul a sugerat ca experții aflați deja la un punct avansat în carieră să se orienteze către o dimensiune a profesiei lor care se referă la consultanță în domeniu. Fiindcă nu mai pot lucra la fel de activ fizic, dar cunosc destule despre domeniul lor de activitate cât să poată îndruma cu succes pe alții.
Un alt aspect foarte important care ține de economisirea târzie este re-evaluarea atentă a condițiilor de viață. Asoltanie a amintit exemplul unui cuplu al căror copii au crescut și s-au mutat de-acasă, părinții rămânând într-o locuință mare, cu peste trei sau patru camere, sau într-o casă spațioasă pe pământ, deseori ale căror cheltuieli de întreținere devin greu de suportat și care ar pune o greutate financiară mai mare pe umerii unui viitor pensionar.
„Dacă și-ar face o analiză sinceră, ar vedea faptul că oameni în vârstă care stau în case scumpe, uneori chiar de 150-250 de mii de euro și se plâng că întreținerea, gazul și mâncare sunt foarte costisitoare. Atunci ar trebui eliberată o parte din acest capital reorganizându-și un pic viața. Te muți de la patru camere la două sau te muți de la casă pe pământ, poate într-un spațiu mai mic, mai aproape de oraș pentru că ai nevoie și ca un magazin sau o policlinică să-ți fie mai la îndemână.”
O analiză amănunțită a activelor la această vârstă și o reorganizare atentă a vieții ar putea oferi oamenilor o eliberare de poveri financiare, mai ales în contextul în care veniturile se vor micșora drastic odată cu ieșirea la pensie.
...citeste mai departe despre "Cum să economisești pentru pensie, etapa în care veniturile se reduc cu 70%: ”E realitatea cu care ne confruntăm în cel mai delicat moment al vieții”" pe Ziare.com