Ghinionistii

Un vechi proverb spune ca berzei chioare ii face Dumnezeu cuib. Din nefericire, barza romaneasca a nimerit (prea) des in sirmele de inalta tensiune.

 

Nascuta ca natiune moderna din ambitia unui Napoleon al lll-lea de continua visul hegemonic francez al ilustrului sau inaintas, Napoleon l, Romania s-a trezit repede fara un sponsor de talie grea. Visul lui Napoleon s-a spulberat sub tirul prusacilor si al crizelor economice iar tinara Romanie s-a trezit expusa expansionismului tarist, pe de-o parte, si convulsiilor generate de lunga agonie a "bolnavului Europei", Imperiul Otoman, pe de alta. Au trebuit doua decenii ca un principe energic si onest - Carol l - s-a recladeasca un sistem relational european/international plauzibil.

 

Dupa o jertfa cumplita in Marele Razboi - peste 80 la suta din cei chemati sub arme au fost ucisi sau raniti in cei doi ani de conflagratie (1916-1918) - tara a beneficiat de o alta conjunctura favorabila. Aparitia bolsevismului a conturat ideea "cordonului sanitar" iar Romania (intregita la Versailles) si Polonia au fost sprijinite din rasputeri pentru a deveni pavaza impotriva internationalismului comunist.

Avintul a fost repede spulberat mai intii de Marea Criza (1929-1933), resimtita in plin de o economie (atunci) exportatoare de materii prime, apoi de rapida sucombare a partidei democrate in fata extremelor masiv sprijinite din zona Axei (mai intii legionarii, apoi regimul Antonescu).

Adoptarea silita a regimului socialist - cu pretul decapitarii elitei politice, financiare, culturale si al unui exod masiv de competenta in strainantate, prin exil voit sau impus -nu a fost de ajuns: a urmat "epoca" lui Ceausescu.

Dupa mimarea deschiderilor reformatoare in perioada 1965-1971 (de fapt, continuarea "liniei" lui Dej, inaugurate in 1963 prin "declaratia de independenta" fata de URSS), dictatura comunista este dublata in Romania - caz unic in spatiul comunist european - de una personala.

In anii '70-'80, cind mai toate regimurile comuniste se destalinizeaza si adopta reforme, cind in Polonia se naste Solidaritatea, in Ungaria se fac reforme de piata iar in Cehoslovacia de incheaga o rezistenta reala a societatii civile, Bucurestii lui Ceausescu o cirmesc rapid spre cel mai crunt stalinism - lipseste doar Gulagul, inutil in conditiile in care tara insasi devenise un soi de lagar.

Rezultatul? Caderea cortinei de fier gaseste tara noastra cel mai putin pregatita din toate punctele de vedere pentru transformarile politico-economice care demarau in fostul spatiu socialist.

Ceausescu lasase o societate aflata nu doar la limita subzistentei din punct de vedere economic, dar si scufundata intr-o profunda criza morala si de valori, in care legile erau facultative iar variile mafii preluasera de facto controlul pe intregi sectoare economice, in care chelnerul il privea cu condescendenta dispretuitoare pe profesorul universitar iar primarul unei localitati se credea un soi de stapin peste suflete.

Prin urmare, ceea ce ne-am obisnuit sa numim tranzitie - anii '90 - a fost extrem de dura, a presupus convulsii sociale insemnate, irosire de resurse, aparitia unei oligarhii rapace si insailarea din mers a unei clase politice lipsite de constiinta nationala, de viziune si ideologie real impartasita. A urmat un alt exil important - a fost poate cea mai severa pierdere de substanta nationala dupa macelul comunist al anilor '40-'50 - si a generat focare de criza nici astazi stinse in totalitate.

Cu toate acestea, Romania si-a atins cele doua obiective majore de politica externa - accederea in NATO (cea mai puternica alianta militara a prezentului) si in UE (cel mai important complex politic, economic si cultural al lumii). Incepind cu anul 2000, economia s-a inscris pe un fagas corect, ranile sociale au inceput sa se cicatrizeze, speranta intr-un viitor mai bun si-a itit, timida, capul.

Perspectiva unei injectii masive de capital/expertiza (fondurile de postaderare), stabilitatea macroeconomica, sistemul bancar sigur, dimensiunea unei piete de consum solvabile in crestere, toate conturau un orizont pozitiv pentru inca un deceniu, in pofida unor erori structurale perpetuate in timp (chestiunea agricola, lipsa capitalului, absenta unei strategii pe termen lung, etc).

Este momentul declansarii crizei mondiale, care nu a facut decit sa scoata si mai mult in evidenta slabiciunile unei economii care evolueaza oarecum la intimplare, fara un proiect valabil si impartasit de actorii sociali.

O criza care poate anula potentialele efecte pozitive ale integrarii, provoca un nou exod, spori nervozitatea sociala si chiar degenera intr-o criza cronicizata pe termen mediu daca lucrurile nu vor fi atent administrate de noul guvern.

O criza care - ignorata nepermis de mult de Bucurestii aflati in plina telenovela electorala - poate ingenunchea din nou o tara aflata, inca, in convulsiile unei noi nasteri. Care poate genera o alta "vinatoare de vrajitoare" - fiecare va indica vinovatii acolo unde ii va dicta interesul politic - si sapa noi transee intre cetatenii care de doua decenii ingurgiteaza ura, vrajba si dezbinare inca de la micul-dejun, in fiecare zi.

Sigur, simpla contemplare a ghinionului istoric nu aduce nici un soi de consolare pentru aceasta generatie - la fel cum nu a adus, la vremea respectiva, nici pentru traitorii de atunci. Dar trebuie sa invatam ca in fata crizelor natiunile puternice se unesc, iar cele slabe se dezbina.

Daca cei care ne conduc vor intelege asta, vor actiona in asa fel incit sa determine natiunea sa stringa rindurile si sa creeze acele sinergii pozitive care ne pot conduce la liman cu cele mai mici costuri. Daca nu, vom avea, probabil, cea mai agitata primavara a scurtei noastre istorii postedecembriste iar noi rani - foarte serioase - se vor adauga celor vechi.

Comentariu de Eugen Ovidiu Chirovici

România, al treilea cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană în 2023

România a avut în 2023 al treilea cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, prin raportarea discrepanței dintre veniturile și chetuielile bugetare la produsul intern brut (PIB) din...

Cum s-au repliat afaceristii romani fata de impozitarea agresiva impusa de stat

Numarul de firme infiintate in primele doua luni ale acestui an a avut evolutia influentata de recentele cresteri de impozite din 2023 si ianuarie 2024, astfel structura acestora a fost modificata,...