Frate cu dracul pentru a trece criza

Dupa ce oficialii de la Bucuresti au facut socotelile si au studiat rezultatele primelor doua luni de exercitiu financiar, demararea negocierilor cu Fondul Monetar in vederea unui imprumut au devenit inevitabile.

Cu picioarele in apa rece a unei crize care va musca din economia romaneasca incepind cu aceasta primavara, finantistii de la Palatul Victoria au ajuns la concluzia ca Romania are nevoie de cel putin sapte miliarde de euro finantare externa pentru a traversa un an care se anunta foarte turbulent. Asta intr-o varianta optimista/moderata. In fapt, acest necesar poate ajunge la pina circa zece miliarde.

Chiar daca se va stringe cu trei gauri cureaua cheltuielilor bugetare - si tinta unui deficit extrem de ambitios va fi atinsa - chiar daca deficitul comercial va cunoaste o ajustare pozitiva (caderea abrupta a exporturilor poate fi compensata printr-o reducere corespunzatoare si a importurilor - bunuri de consum si resurse pentru o industrie in comprimare/stagnare), cu alte cuvinte oricit de economicosi vom fi, tot avem un gol de finantare ce nu poate fi compensat din resurse interne.

In plus, aceste resurse interne au devenit scumpe, mai ales dupa ce o Trezorerie sleita a fost dispusa in ultimele luni ale anului trecut sa se imprumute de la banci cu o dobinda de-a dreptul camatareasca.

Atita vreme cit va exista blocaj economic  - lipsa de comenzi, etc - nici Banca Centrala nu are nici un rost sa reduca rezervele minime obligatorii. A facut-o relativ recent, de o amplitudine mai mult simbolica si cu valoare de test. Sumele mai consistente lasate in gestiunea bancilor, in conditiile in care creditul este, practic, blocat, nu ajung in economia reala pentru a turna benzina in motoarele companiilor, ci in imprumuturi tip lombard tot la stat, adica tot in circa contribuabilului, presind si asupra deficitului propus.

Adica ceea ce economisesti taind lefurile functionarilor si reducind numarul acestora, majorind accizele si, in general, ceea ce se cheama fiscalitate ascunsa, pierzi prin dobinzile uriase la care te imprumuti. Mai degraba reducerea treptata si prudenta a dobinzii de politica monetara poate fi o pirghie pe care BNR o va folosi si in continuare, macar pe termen scurt.

La inceputul anului oficialii si-au vopsit fetele in culorile razboiului si au lansat o serie de declaratii belicoase la adresa FMI - intemeiate, de altfel. Si eu am criticat de nenumarate ori filozofia/procedurile/tabieturile acestui gigant bolnav de artrita cu sediul in Washington DC. I-am criticat incapacitatea de predictie - Mexic 1994, Asia de sud-est 1997, Federatia Rusa 1998, Turcia 1999, etc - si reactiile extrem de lente. Nu am facut-o doar eu, Joseph Stiglitz (laureat al Premiului Nobel pentru Economie in 2001), Jeffrey Sachs(laureat al aceluiasi premiu) si alti economisti de talie mondiala au fost in ultimele doua decenii critici inversunati ai BIRD&FMI.

Numai ca intre timp cel putin trei considerente se pare ca au determinat o schimbare de optica a Bucurestilor in privinta abordarii relatiei cu Fondul.

In primul rind, impactul crizei asupra economiei romanesti a fost subestimat pina in ultima clipa. Am spus mereu in ultimele luni ca epicentrul crizei se va muta in 2009 din SUA in Europa/Asia, iar noi suntem legati organic de UE, deja. O tinta de crestere de 2,5 la suta din PIB (premisa pe care a fost construit si bugetul public) devine probabil nerealista. Colectarile vor urma trendul descrescator, pe masura ce productia industriala se va comprima iar consumul se va diminua (TVA, accize).

In al doilea rind, suplinirea scaderii investiilor prin absorbtia de fonduri europene este mai mult un mit, in conditiile in care birocratia romaneasca se intilneste cu aceea comunitara, constituind un cocktail coroziv. Pe scurt, nu vor intra suvoaie de bani de la Bruxelles in Romania in 2009, pot fi doar, eventual, create premisele favorabile pentru 2010.

In al treilea rind, ca urmare a predictiilor tot mai sumbre ale agentiilor de rating vizavi de Europa centrala si de sud-est, Romania poate fi coborita ca "note" in clasificarile acestor agentii. Deja se intimpla - a se vedea recenta analiza a agentiei Standard & Poor's - si, astfel, in lunile care urmeaza eventualele imprumuturi vor deveni tot mai scumpe daca nu vor exista expertize de forta care sa se constitui ca si contragarantii" de supraveghere, de tipul celor uzitate de FMI (precutionary agreement, de exemplu).

Credem ca in urmatoarele doua saptamini administratia trebuie sa faca cel putin doua lucruri - urgent: sa stabileasca un necesar de finantare realist ( o "plasa de siguranta" care sa puna raul in fata, cum s-ar zice, adica sa ia in calcul si scenariile pesimiste de evolutie), pe de-o parte, si sa demareze negocieri concrete cu FMI/UE (prin institutiile specifice ale acesteia din urma) in vederea asigurarii acestei finantari.

Cele mai multe state aflate in situatie precara au facut-o deja, iar noi nu avem forta unor state ca SUA, Franta, Germania sau altii pentru a asigura rapid mobilizari financiare publice proprii, consistente si bine injectate acolo unde trebuie, pentru a evita "golurile de aer" in care aeronava romaneasca poate intra in 2009.

Aceste negocieri trebuie sa fie realiste si adaptate conditiilor concrete ale Romaniei - daca vom inghiti pe nerasuflate retele FMI, in pripa - cum s-a mai intimplat in trecut - vom inlocui un rau sigur cu unul previzibil. Dar situatia devine, pe masura ce inaintam spre primavara, tot mai grea si fiecare zi pierduta - inclusiv in aceasta privinta - ne va costa scump.

Analiza de Eugen Ovidiu Chirovici

Semn de criză? A doua lună consecutivă cu prăbușire a lucrărilor de construcții rezidențiale

Volumul lucrărilor de construcții a scăzut semnificativ pentru a doua lună consecutiv în România. Dacă pe parte de construcții inginerești prăbușirea începută în ianuarie a fost...

Ministerul Energiei a amanat decizia de continuare a proiectului nuclear american NuScale de la Doicesti

AGA companiei de stat Nuclearelectrica (SNN) nu a luat decizia de continuare a proiectului de construire, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești, a unei centrale nucleare...