Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

De ce nu a avut Romania un plan B?

De ce nu a avut Romania un plan B?
Atitudinea maniaco-depresiva a administratiei fata de criza economica este cel putin bizara. Guvernul se afla in situatia unui medic de familie care, dupa ce un an de zile si-a asigurat pacientul (economia nationala) ca totul este-n regula si plesneste de sanatate, ii spune brusc, de pe-o zi pe alta, ca e cu un picior in groapa.

Exact in urma cu un an, revenit de la o Londra deja profund preocupata de criza financiara, am participat la o emisiune tv pe tema evolutiei economiei Romaniei in perioada urmatoare. L-am intrebat pe un oficial daca exista studii de impact privind efectele crizei asupra tarii noastre. Raspunsul, imi aduc aminte, a fost stupefiant: Care criza?!



In vreme ce atit la nivelul UE, cit si la cel al G-7, deja criza financiara devenise subiectul numarul unu pe agenda, la Bucuresti domnea o atmosfera oarecum maniacala: economia duduia, miliardele de euro abia asteptau sa intre in buzunarele companiilor din misterioase surse, nu exista nici un motiv de ingrijorare. Abia zilele trecute s-a trecut in faza depresiva: Romania asteapta un adevarat ciclon economic, incep concedierile, etc.



Cred ca aceasta ultima atitudine este la fel de contraproductiva ca prima: atunci se ingnora o realitate, acum se exagereaza efectele acesteia.



Haideti sa luam pe rind vestile proaste care au curs, dintr-o data, in aceste zile. Probleme in industria confectiilor, a lohnului?! Aceste probleme sunt vechi de cel putin sase ani, mai ales ca urmare a concurentei Chinei iar declinul, in absenta oricaror masuri de salvgardare, ar fi continuat oricum. Probleme in industria auto, ca urmare a diminuarii cererii interne?!



Cei care isi cumpara Logan nu sunt bogatii tarii, nici macar cei din up middle class. Sunt oameni cu venituri modeste, care apeleaza la credite bancare de consum. Dupa accesarea oarecum nesabuita a acestor credite in ultimii trei ani, s-a golit sacul. Iar dobinzile au devenit suficient de mari incit sa fie prohibitive.



Declinul sectorului de constructii?! Credea cineva ca locuintele vor continua sa-si umfle aberant preturile, sprijinite de un credit ipotecar devenit sport national? Era clar ca minibula formata in ultimii ani va cunoaste corectii - am spus-o si eu, au spus-o majoritatea observatorilor/analistilor. Raminea de vazut doar cit de dramatica va fi corectia si cit va dura.



Unii muncitori din Spania, deveniti someri, s-ar putea repatria?! Sectorul constructiilor a intrat in declin in Spania acum un an si jumatate, nu ieri. Dar unde este celebrul nostru deficit de forta de munca bine calificata, capabil - teoretic - sa-i absoarba intr-o clipita pe acesti repatriati?



TOATE ACESTEA S-AR FI INTIMPLAT SI FARA NICI UN FEL DE CRIZA INTERNATIONALA. Este, de fapt, pretul platit pentru un trai pe datorie, nepermis, din ultimii trei ani. Ani in care productivitatea muncii nu a crescut semnificativ, in schimb au crescut creditul, salariile si importurile de bunuri de consum pe care, in fond, s-au dus banii din credite. Cind lucrurile merg asa, se apropie si nota de plata, mai devreme sau mai tirziu, cu sau fara un context regional/continental/international inflamat.



Poate cel mai dramatic aspect al economiei romanesti la ora actuala este incapacitatea de a produce bunuri - industriale si de consum - capabile de o concurenta internationala. Nu avem branduri, nici macar la creioane sau pantofi. "Dacia", CEC si "Eugenia" sunt singurele branduri care au supravietuit economiei planificate si deceniilor de tranzitie.



In aceste conditii, banii cistigati de romani s-au dus/se duc pe importuri - pina si la alimente. Deci acesti bani nu produc locuri de munca si nici substanta economica. Si nici nu avem - asemenea Rusiei, de pilda - o resursa importanta (gazul si petrolul, in speta) al carei export sa compenseze importurile. Numai cu Rusia avem un deficit de un miliard si jumatate de euro anual, in constanta crestere.



Mediul de afaceri din Romania este bintuit de "dezvoltatori imobiliari" si de prea putine FABRICI care scot ceva cu cap si coada din halele de productie. Asta pentru ca o rata a profitului de 10 la suta (socotita buna in Occident) insemna, pentru un fabricant, "singe, sudoare si lacrimi", in vreme ce un plescar isi tripleaza banii prin tot soiul de artificii. Cum sa se dezvolte un producator - apelind la credite cu o dobinda care oricum ii depaseste rata profitului?!



Aceasta polita de plata este pusa astazi pe seama crizei internationale. Si riscam sa nu vedem padurea de copaci si sa nu tragem concluziile corecte, concluzii care ne-ar ajuta si sa elaboram cele mai bune mijloace de riposta.



Romania trebuie sa isi recucereasca (macar) piata interna si sa stopeze hemoragia de capital spre exterior provocata de faptul ca am ajuns sa importam si scobitori, in vreme ce producatorii nostri mor de foame iar muncitorii isi iau lumea-n cap. Aceasta trebuie sa fie miza urmatorilor patru ani.



Poate ca dupa ce va fi depasita si faza "depresiva" a abordarii efectelor crizei economice asupra Romaniei, vor avea loc, in sfirsit, si discutii responsabile pe aceasta tema.



Comentariu de Eugen Ovidiu Chirovici.



Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 5956 ori