Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Criza, runda a doua

Criza, runda a doua

Chiar daca efectele ei sunt inca dure si preocupante, criza financiara si-a depasit punctul critic. Umeaza insa o runda cel putin la fel de dura: de data asta se coboara in economia reala si apare spectrul recesiunii.

Criza incepe sa paraseasca domeniul strict

financiar-bancar - lasind in urma cadavre, mari mutilati si imobilizati la pat

in sanatoriile guvernamentale - si coboara spre economia reala: fabrici, firme

de servicii, lanturi de magazine. Bilanturile trimestriale ale companiilor

arata ca dupa razboi iar estimarile pentru viitor sunt inca si mai sumbre, mai

ales in Europa de vest.

Primul

semn prevestitor de recesiune este diminuarea vinzarilor, ca urmare a stresului

social, pierderii increderii in viitor si reducerii - pe anumite segmente - a

puterii de cumparare si a creditului de consum. In mod normal, oferta trebuie

sa urmeze tendinta cererii: si producatorii/importatorii incep sa-si ajusteze

productia (in aceste circumstante, scaderea abrupta a pretului titeiului, de

pilda, este mai degraba un semn rau - industria va consuma mai putin, adica isi

va diminua productia).

Reducerea volumului de bunuri si servicii  - comprimarea productiei - poate avea ca

efect, in functie de amplitudine si durata, concedieri semnificative. Cei

concediati dispar sau aproape dispar ca subiecte de consum iar presiunea pe

deficite creste. Se intra in spirala recesiunii.

Cam

acesta este, pe scurt, mecanismul unei crize "clasice" - criza

financiara a fost una "atipica" prin cauzele care au provocat-o si

prin forta cu care s-a facut simtita de asta data, dupa

"avertismentele" din 1995, 1997, 1998 si 2001.

Criza financiara

preseaza asupra monedelor, sistemelor de dobinzi si lumii bancare. Criza economiei

reale are efecte mult mai ample si mai de durata, inclusiv in plan social. Iar

mijloacele de interventie ale administratiei (guvern, banca centrala, etc) sunt

mai reduse. Poti sa viri o pastila de 700 de miliarde de dolari pe gitul unui

pacient in agonie si sa speri, macar pe termen scurt, ca ai rezolvat problema.

Dar nu poti sa te transformi in cumparator de camasi, excursii, programe de

calculator si utilaje chimice pentru a mentine productia si a stopa eventualele

concedieri. Iar o relaxare fiscala si/sau o ieftinire a creditelor - pentru a

injecta, eventual, bani in economie - 

este exact ceea ce nu te lasa sa faci criza financiara. Trebuie sa bei

cupa amara a comprimarii economice pina la fund si sa veghezi ca inflatia si

neincrederea sa nu erodeze si mai mult lucrurile si sa prelungeasca boala.

Cel putin

trei trimestre de acum inainte economia UE va insemna "singe, sudoare si

lacrimi". Administratiile nationale din zonele atinse de "plaga"

se vor face luntre si punte ca unele afaceri sa nu le scape printre degete,

prin relocari in zone mai sigure, sporind presiunea pe rata somajului.

In

asemenea vremuri, vechea zicala "frate, frate, dar brinza-i pe bani"

devine actuala iar coeziunea comunitara scade odata cu banii

contribuabililor/electorilor.

S-a discutat mult in aceste zile despre

efectele crizei/crizelor asupra Romaniei. Atitudinile

au oscilat de la o euforie ciudata pina la un sentiment catastrofic

nejustificat. "Vaccinat" in anii 1997-2000 contra maladiilor fatale,

asanat de arierate incepind cu anul 2000, cu reguli prudentiale solide si un

instrumentar mai degraba "clasic" decit "futurist"(ne

referim la derivatele numite "toxice" in acest interval), sistemul

bancar din Romania nu avea cum sa fie atins grav de criza cu epicentrul in SUA.

Nu inseamna ca este Fat-Frumos din lacrima, pur si simplu are alt set de

probleme (marje prea mari de lucru, mediu prea putin concurential, personal

slab pregatit pe alocuri datorita expansiunii rapide, speculatii amatoresti,

etc).

Asa ca nu

este de mirare ca am scapat oarecum neatinsi - pina acum - mai ales ca BNR a

tinut foarte ferm miinile pe volan si a contracarat prin mesaje clare semnalele

unor observatori atinsi de o inutila (nu neaparat si inocenta) isterie.

Insa

efectele crizei economice pot fi mai dure. Mai bine de doua treimi din exportul

nostru merge in UE iar acolo consumul/vinzarile scad. Pe marile piete - SUA,

China, Rusia - avem o prezenta nesemnificativa si nici acolo lucrurile nu merg

bine. In conditiile in care deficitul comercial este deja o

problema cronica, ea s-ar putea sa devina acuta in 2009. Iar deficitul preseaza

pe moneda.

De asemenea, Romania este inca sever dependenta de

capitalul investitional strain pentru a-si mentine ritmul de dezvoltare

preconizat (macar 6 la suta crestere a PIB pentru anul viitor). Cum companiile

mai degraba isi restring activitatea in Vest, anumite planuri investitionale

pot fi aminate sine die.

Nu putem nici ignora faptul ca peste 3 milioane de

romani sunt angajati in Italia, Spania, Germania sau Franta - toate atinse de

probleme, alaturi de Marea Britanie sau Irlanda. Romania, care acum are o rata

a somajului foarte redusa (datorita acestui debuseu extern) se poate confrunta

cu repatrieri semnificative si o crestere a somajului.

In aceste

circumstante - asa cum scriam inca din vara - anul 2009 va fi unul mai dificil

si mai volatil pentru noi chiar decit 2008. Digerarea completa a lectiilor

crizei financiare de catre mediul bancar si limitarea efectelor crizei

economice de catre administratie este provocarea anului viitor. An in care se

intra in circumstante nu prea favorabile dupa un turnir politic ce se anunta

singeros si o avalansa de promisiuni (care inseamna bani) complet nerealiste

avind in vedere circumstantele.

Analiza de Eugen

Ovidiu Chirovici.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 7146 ori