Napoleon: pentru a fi invingator ai nevoie de trei lucruri - bani, bani si bani (2)

Miercuri, 20 August 2008, ora 09:48
6091 citiri
Napoleon: pentru a fi invingator ai nevoie de trei lucruri - bani, bani si bani (2)

O incursiune fascinanta in lumea companiilor si a banilor, o carte de economie care se citeste cu sufletul la gura, asemenea unui roman politist. De ce exista natiuni bogate si altele sarace, care sunt secretele reusitei in afaceri, ce reprezinta revolutia adusa de Noua Economie, care sunt capcanele acesteia si cum putem deschide usile spre succes? De ce youtube.com s-a nascut in America si cum a devenit Harry Potter o uriasa sursa de profit? Raspunsurile la aceste intrebari si la multe altele sunt in lucrarea de fata, unica in Romania prin modul de abordare a problematicilor si stilul de expunere. O carte semnata de Eugen Ovidiu Chirovici cu recomandarea Bloombiz.

(Continuare din pagina 1)

 

De fapt trebuie sa mentionam ca prima companie din istorie, in

intelesul modern al termenului, s-a nascut in Olanda - aceea a Indiilor

de Est - si s-a facut cu bani, adica cu sume atrase de la burghezii

care depasisera stadiul banilor primitivi si aveau un surplus dispus

sa-l investeasca. A urmat Anglia, concurenta pe mari in cursa coloniala

a primei. Nu intamplator ambele erau tari protestante in majoritate.

Protestantismul , ca "soft", pleda pentru cumpatare, pentru simplitate,

condamna luxul si ostentatia, spre deosebire de catolicismul timpului,

asadar permitea o mai rapida acumulare a banilor, deci posibilitatea

acestora de a se transforma in capital si nu in bijuterii de lux si

bachete somptuoase. Risipa a fost intotdeauna condamnata de biserici,

dar nimeni nu a facut-o atat de radical cum au facut-o protestantii.

La Geneva bunul Calvin interzicea portul bijuteriilor si rasul in

public. Priveste-i pe domnii in straie negre, cu figuri grave, din

portretele lui Rembrandt.

- Cum ar trebui atunci cineva sa se orienteze in gestionarea banilor

proprii? Ma refer acum la punctul de vedere al omului obisnuit.

- Buna intrebare...Depinde ce vrem. Chiar si un om foarte bogat decide

singur cat din ceea ce-i sta la dispozitie ia calea gramajoarei banilor

primitivi, cati a banilor, cati a capitalului si cati a avutiei

(dincolo de taxele si impozitele pe care le plateste si care fac parte

oricum din ultima categorie).

Poate avea zece limuzine sau doar una (deci sa diminueze partea banilor

primitivi in ultima varianta), poate sa-si pastreze o parte mai

importanta din disponibil la banci (deci sa-i pastreze in bani) sau sa

investeasca totul, adica sa puna accent mereu pe capital. Sigur, nu ma

refer la nevoile de baza - haine, mancare, adapost - care sunt totusi

limitate prin natura lor: nici un miliardar - decat in filmele proaste

- nu mananca in fiecare zi un kilogram de icre negre cu lingura de aur.

Iarasi, este bine de stiut ca daca dispui de niste bani - dincolo de

banii primitivi - depinde despre ce suma vorbesti, despre varsta si

despre intentii. Nu i-as recomanda unei familii de varsta medie, cu o

acumulare relativ modesta, sa-si riste aceste economii plasandu-le in

hartii de valoare incerte, cum ar fi cele venture-capital.

Mai degraba merita sa-ti alegi o banca sigura - sau chiar doua-trei,

pentru a imparti riscul - si sa formezi depozite. Daca esti tanar si

esti dispus sa risti - pentru ca, in cel mai rau caz, poti sa o iei de

la capat - atunci da, poti sa mergi spre un fond de investitii cu

capital ridicat. Daca esti antreprenor, iarasi trebuie sa decizi pana

unde vrei sa-ti extinzi afacerea si sa iei in calcul toate

considerentele: puterea ta de munca, profitul potetial, capacitatea de

a mobiliza un personal de o calitate corespunzatoare.

Poti avea succes cu o fabrica de mobila, dar la o doua sa dai faliment

pentru ca nu ai gasit personalul potrivit, pentru ca piata nu a fost

suficient de mare pentru a-ti asigura desfacerea, pentru ca nu ai fost

destul de flexibil in conturarea ofertei. Si ca antreprenor trebuie sa

stii cand si unde sa te opresti.

Revenind la "omul obisnuit" - urasc aceasta sintagma! - adica cel

care are venituri medii, cred ca batranul depozit bancar si eventual un

portfoliu de actiuni sigure, gestionat de un borker verificat continua

sa reprezinte varianta optima.

Mecanismele fraudei in lumea moderna - vom vorbi despre ele in

viitoarea noastra conversatie - se bazeaza esential tocmai pe iluzia

acestui "om obisnuit" ca isi poate spori banii dincolo de limita

bunului-simt si al logicii economice.

Daca esti un om bogat, atunci esential este cine iti gestioneaza

capitalul: ma refer la directorii executivi care conduc companiile, la

bancile in care iti plasezi banii, la deciziile de a-ti diversifica

investitiile. Nimeni nu se pricepe la toate, pana la urma, si daca poti

sa fii un antreprenor desavarsit al unui fond de investitii, nu

neaparat poti gestiona corespunzator un combinat siderurgic. Miza

creste cu cat te apropii de piscurile in care aerul devine tot mai

rarefiat.

Iar daca esti un tanar aflat la inceput de cariera, te vei afla la o

raspantie care deseori iti decide viitorul economic pentru toata viata:

esti capabil sa devii antreprenor si sa iti asumi riscurile sau cauti

un loc de munca cat mai bine platit.

Cu alte cuvinte, data fiind tematica discutiei de astazi, te multumesti

cu bani primitivi si, eventual, cu bani, sau devii un

Magician-Al-Capitalului. In jurnalul din copilarie al zgarcitului Paul

Getty, de care iti vorbeam astazi, exista urmatorul pasaj: "L-am ajutat

pe unchiul meu la cumparaturi si am primit cinci centi". Nu se mai

specifica ce a facut cu cei cinci centi, dar nu cred ca si-a cumparat

limonada, ci i-a pus in piggy-bank-ul sau.

Nu este o pledoarie pentru zgarcenie, ci doar vreau sa-ti arat o

diferenta de viziune asupra banilor, care se vede inca din copilarie:

ii vezi ca o sursa de placere (bani primitivi) sau ca o sursa de venit

(capital). Aceasta viziune raspunde la intrebarea de ce un om de

afaceri care are deja o suta de milioane de dolari continua sa

munceasca 12-16 ore pe zi in loc sa stea la soare pe o insula, cu un

cocktail in mana si privind multumit la frumosul sau yacht ancorat

vizavi.

Pur si simplu pentru ca asta stie sa faca si asta va face toata viata:

nu bani, ci capital. Viziunea lui despre bancnote si monede este alta

decat a celui care are alt destin sau isi construieste alt destin. Este

ca si cum l-ai fi intrebat pe Rembrandt de ce mai picteaza dupa "Rondul

de noapte" sau pe Hemingway de ce mai scrie dupa ce a luat Premiul

Nobel pentru "Batranul si marea".   

Iar Noua Economie produce mult mai multi antreprenori decat orice epoca

istorica anterioara. Stii de ce? Pentru ca mobilizezi mai usor banii si

pentru ca reusita in afaceri inseamna tot mai mult idee si cunoastere

si mai putin miliarde. Cei care au creeat You Tube.com au avut O IDEE

care nu a necesitat milioanele lui J.P.Morgan sau ale lui Vanderbilt.

Dar hai sa rezumam.

     - Vad ca ai ocolit cu dibacie subiectul banilor de

buzunar..Bine...Deci exista bani primitivi, destinati consumului,

numiti primitivi pentru ca nu produc alti bani, desi au un rol esential

in economie, acela de a sustine cererea de consum.

   - E perfect pana aici.

    - Exista apoi bani - surplusul primilor - care au deja o capacitate

limitata de a produce alti bani (dobanda, bonusuri), dar mai ales prin

intermediul plasamentelor la institutiile financiare. Si, in sfarsit,

banii se preschimba in capital - adica acei bani meniti din start sa

produca alti bani - atunci cand alimenteaza initiativa antreprenoriala.

Capitalul produce avutie atunci cand se transforma in bine public -

partial prin taxe, partial prin sponsorizarea/finantarea unor obiective

de interes public. Tarile bogate dispun atat de bani primitivi multi,

cat si de bani, dar si de capital care partial se preschimba in avutie

si alimenteaza cat mai consistent interesul public.

    - Si...?

     - Exista un circuit tot mai accelerat al trecerii acestor bani de

la o forma la alta si acesta ar fi unul dintre motivele pentru care

ideile de afaceri isi pot gasi mai lesne finantarea in Noua Economie

decat in urma fie si cu cateva decenii. Nu in ultimul rand, in Noua

Economie cunoasterea joaca un rol tot mai important in raport cu

capitalul - exemplul cu You Tube.com m-a convins.

Modul in care iti gestionezi proprii bani depinde de viziunea pe

care o ai asupra lor  - ii vezi ca bani primitivi si-ti schimbi

automobilul chiar daca nu este neparat necesar, sau ii vezi drept

capital si atunci ii vei investi in continuare.   

- Este foarte bine. Maine vom vorbi despre riscuri. Pentru ca intr-o

economie mult mai complexa, care are o sumedenie de avantaje, asa cum

am spus, si riscurile au devenit mai complexe. Nu mai vine Billy The

Kid cu al sau Colt Navy 1851 sa plece cu banii tai in sac - noul Billy

frecventeaza cluburile la moda, se imbraca la Prada, este capabil sa

devina o vedeta a presei de specialitate si sa convinga cu argumente

aparent pertinente zeci de mii de investitori ca banii lor vor produce

un profit de 50 la suta pe an.

Este un Billy mult mai periculos, mai ales ca figura lui nu mai este

lipita de ferestrele frizeriilor, intre cuvintele "Cautat - recompensa"

si "Viu sau mort", iar avocatii pe care isi permite sa-i platesca sunt

uneori la randul lor capabili sa te convinga de faptul ca a fuma este

cel mai beningn si sanatos lucru pe care poti sa-l faci in intrega ta

viata.

Iar asemenea Billy bantuie bine-mersi prin cele mai sofisticate

economii, nu doar prin aceste tari emergente printre care se afla si

Romania, cu toate bolile specifice copilariei capitaliste.

   - Deci trebuie sa avem mare grija de banii nostri...

    - Fireste, ca in toate timpurile. "Frica pazeste pepenii" este

un proverb foarte actual. Atat pentru posesorul de bani, cat si pentru

posesorul de capital.