Se elimină plafoanele la gaze și energie în aprilie? Impactul imediat: facturi umflate la curent și cu 50% pentru consumatorii mici

După o serie de materiale de presă care au circulat intens despre eliminarea plafoanelor de preț la gaze și curent electric după marja stabilită anul acesta la 31 martie 2025, Ministerul Energiei a transmis vineri „clarificări” cu privire la mecanismul de plafonare a prețurilor, și anume faptul că nu există încă o decizie clară și un plan bine pus la punct în acest sens.

Chiar și fără o intervenție clară a statului pentru a decide soarta viitoarelor contracte oferite consumatorilor de către furnizori, piața liberă o ia ușor înainte, primele prețuri din 2025 reușind să facă o notă discordantă și să separe deja pe cei care vor avea facturi umflate de cei care vor plăti mai puțin.

Ultimele analize făcute de Asociația Energia Inteligentă reîntăresc, totodată, nevoia imediată pentru o tranziție controlată a liberalizării pieței, respectiv, în cazul în care se va continua plafonarea, a unei alinieri cât mai coerente cu prețurile existente în prezent.

Rumoarea ultimelor săptămâni: „taxa pe stâlp”, ”Ordonanța trenuleț” și perspectivele concrete pentru 1 aprilie

Plafoanele introduse de Guvern în timpul crizei energetice expiră la 1 aprilie, iar reprezentanții companiilor din energie sunt nemulțumiți de noua „taxă pe stâlp” introdusă recent de Guvernul Ciolacu 2 prin ”Ordonanța trenuleț”. Ei spun că noile costuri s-ar putea transfera și în facturile la energie.

Una din prevederile cele mai discutate în ultimele zile a fost așa-numita „taxă pe stâlp”, adică impunerea unei cote de 1% din valoarea construcțiilor speciale, specifice infrastructurii din energie. Măsura a fost criticată acerb atât de Federația Patronală a Energiei, cât și de experți, care au avertizat asupra impactului negativ asupra economiei. Potrivit acestora, taxa poate duce la scumpiri, creșterea inflației, încetinirea investițiilor, inclusiv în domenii strategice precum energia regenerabilă și infrastructura critică. În plus, confuzia legislativă privind activele impozitate (sonde, drumuri, baraje) creează dificultăți suplimentare pentru contribuabili. Taxa a fost considerată de mulți specialiști ca fiind retrogradă, afectând direct fezabilitatea unor mari proiecte de investiții și stabilitatea fiscală.

În acest context s-a reaprins și discuția despre prețurile plafonate la energie și gaze. Cu toate acestea, conform programului de guvernare și planului de acțiune stabilit la nivelul Ministerului Energiei, „nu există la acest moment o decizie de eliminare a plafoanelor la energie electrică și gaze naturale începând cu 1 aprilie 2025”, a transmis ministerul într-un comunicat remis presei vineri.

Reacția instituției a fost necesară după ce mai multe surse din presă au girat faptul că Guvernul pregătește eliminarea plafoanelor de preț la energie şi gaze începând din luna aprilie și că are în plan introducerea unui mecanism de compensare pentru consumatorii vulnerabili, printr-un card guvernamental, astfel că plafonarea, făcută în ianuarie 2023, nu se va mai aplica tuturor clienților, ci doar unei anumite categorii.

Ce ar însemna o ridicare a plafoanelor la energie și gaze pentru facturile românilor

În prezent, pentru consumatorii casnici, energia electrică are un preț maxim de 0,68 lei/kWh (TVA inclus) pentru un consum lunar de până la 100 kWh, inclusiv. În cazul unui consum lunar cuprins între 100,01 și 255 kWh, prețul maxim este de 0,80 lei/kWh (TVA inclus). Dacă consumul depășește 255 kWh, energia consumată suplimentar până la 300 kWh este facturată cu maximum 1,3 lei/kWh. Pentru consumuri care depășesc 300 kWh/lună, întregul consum se facturează la un preț plafonat de 1,3 lei/kWh. În ceea ce privește gazele naturale, prețul maxim pentru consumatorii casnici este plafonat la 0,31 lei/kWh (TVA inclus), indiferent de cantitatea consumată.

Pentru consumatorii non-casnici, cum ar fi IMM-urile, instituțiile publice și operatorii de servicii publice, energia electrică se facturează la un preț maxim de 1 leu/kWh (TVA inclus) pentru 85% din consumul lunar, iar consumul suplimentar este facturat cu maximum 1,3 lei/kWh. În cazul gazelor naturale, prețul maxim plafonat este de 0,37 lei/kWh (TVA inclus) pentru consumatorii cu un consum anual de până la 50.000 MWh.

Un calcul estimativ al Ministerului Energiei arată că facturile celor care consumă peste 300 de kwh pe lună ar scădea, după liberalizarea pieței, cu aproximativ 20-30%. Cu toate acestea, mai bine de jumătate din consumatorii casnici se încadrează în plafoanele inferioare. În presă au apărut deja informații cu privire la ofertele existente în piață de la furnizori la începutul anului, care variază între 0,84 și chiar 1,42 de lei/kwh, tarif care ar dubla factura pentru cei cu consum scăzut, sub 100kwh/lună.

Ca un răspuns la situație, Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, propune în comunicatul de vineri „elaborarea unui mecanism privind dereglementarea pe baza unui calendar etapizat, cu protejarea consumatorilor și asigurarea unui climat concurențial solid, previzibil, pentru prețuri accesibile la energie electrică și gaze naturale”. Menționăm că acesta nu a negat însă posibilitatea liberalizării pieței și nici menținerea concretă a plafoanelor, însă s-a insistat pe ideea că „liberalizarea se va face etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor și nu se limitează la data de 1 aprilie 2025 sau la consumatorii vulnerabili”, arată sursa citată. Totodată, încă nu este clar cum ar arăta un plan de protecție a consumatorilor vulnerabili, care ar fi grila tarifelor preferențiale, marjele de încadrare pentru aceste tarife sau modul de distribuire a protecției din partea Guvernului (cum ar fi cardurile de energie, care au fost folosite până acum).

Cum arată perspectivele pieței de energie în 2025

Amintim că atât experții din energie, cât și actorii de pe piață au susținut mereu liberalizarea pieței, un argument central fiind reglarea organică a prețurilor în contextul în care criza majoră din 2022 a fost temperată anul trecut și că, în cazul României, deseori prețurile de pe piața liberă ajunseseră să fie mai mici decât cele practicate de furnizori în țară, sub imperiul contractelor negociate cu plafoane.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat în cadrul unei prognoze extinse pentru piața de energie anul acesta că liberalizarea pieței va fi unul dintre cele mai importante borne pe care va trebui să le depășim în acest an.

„Cu plafon sau fără plafon, după 1 aprilie 2025? Un răspuns greu de anticipat. În situația în care ideea plafonării prețurilor la energie se va menține, prețurile la gazele naturale vor rămâne la același nivel, dar la energie electrică, apreciez că se vor stabilii cel mult două niveluri de prețuri probabil 1,3 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum peste 255 kWh/lună și de 0,8 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum sub 255 kWh/lună.

În situația în care plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, și se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieței, probabil consumatorii de gaze naturale vor achita aceleași prețuri ca și prețurile plafonate, iar pentru energie electrică vor achita prețuri care se vor găsi în intervalul 1,03 – 1,15 lei/kWh cu TVA inclus. Aceasta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu cca 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună și o creștere a prețului energiei electrice cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 17,6 lei/lună la factura de energie electrică)”, a punctat expertul.

Potrivit acestuia, în sectorul gazelor naturale există în derulare proiecte de creștere a capacității de injecție, stocare și extracție a depozitelor de înmagazinare gaze naturale, urmând astfel să crească capacitatea de stocare de la 3,2 miliarde de metri cubi la 5, cu creșterea capacității de injecție de la 22 milioane mc/zi la cca. 50 milioane mc/zi. „Acestea se vor derula pe parcursului anului 2025 – 2026. La momentul finalizării acestor proiecte România își va crește securitatea energetică semnificativ, devenind cea mai sigură țară din UE din perspectiva siguranței livrării gazelor la consumatorii finali”, a punctat expertul.

Pe piața de energie electrică însă, lucrurile sunt mai complexe. „Fondurile puse la dispoziția consumatorilor pentru montarea de panouri fotovoltaice prin programul ”Casa verde” și PNRR sunt acoperitoare pentru cca. 128.000 de prosumatori în anul 2025. Astfel, numărul total al prosumatorilor ar ajunge la cca 300.000 prosumatori cu o putere instalată de cca 2.900 MW.”

Dacă la acestea se adaugă cele 880 de proiecte fotovoltaice, cu o capacitate cumulată de aproximativ 46.600 MW, aflate în diferite stadii de dezvoltare, din care anul 2025 sunt programate să fie finalizate 25 cu o capacitate totală de cca 8.000 MW, va crește capacitatea de producere a energiei electrice din energie fotovoltaică la un nivel de cca 9000 MW, spune expertul. Problema rezidă în faptul că infrastructura națională este încă nepregătită total pentru a face față acestui input. „O parte din aceste probleme vor fi rezolvate odată cu finalizarea, în anul 2025, a Centralei de producere a energiei electrice cu gaze naturale de la Iernut, care o să producă şi o să injecteze orar în sistem pana la 430 de MWh”, a relatat expertul.

...citeste mai departe despre "Se elimină plafoanele la gaze și energie în aprilie? Impactul imediat: facturi umflate la curent și cu 50% pentru consumatorii mici" pe Ziare.com

La ce ne putem aștepta de la noul buget. Problemele care cântăresc greu înainte să se împartă banii: proteste, critici și datorii

Guvernanții au promis că România va avea un buget pe anul în curs pe 27 ianuarie. Până să fie clar exact cum vor fi distribuite fondurile în acest an, există deja nemulțumiri de toate...

”Ordonanța trenuleț” ar putea ține trenurile de metrou la garaj. Sindicaliștii anunță proteste și grevă de exces de zel

Din cauza ”Ordonanței trenuleț”, care nu mai permite angajările, promovările de personal și nici acordarea drepturilor negociate în Contractul Colectiv de Muncă înregistrat la...