La ce ne putem aștepta de la noul buget. Problemele care cântăresc greu înainte să se împartă banii: proteste, critici și datorii

Guvernanții au promis că România va avea un buget pe anul în curs pe 27 ianuarie. Până să fie clar exact cum vor fi distribuite fondurile în acest an, există deja nemulțumiri de toate părțile, de la sindicate la patronate, și incertitudini despre cum va arăta situația macroeconomică în următoarea perioadă.

Așa-numita „ordonanță trenuleț”, prin care guvernanții anunță măsurile de austeritate, a dat startul unor măsuri de austeritate, luate sub deviza reducerii deficitului bugetar. Printre altele, a crescut impozitul pe dividende, a scăzut plafonul până la care microîntreprinderile plătesc impozit preferențial și au fost eliminate facilitățile fiscale pentru lucrătorii din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Măsurile au fost criticate de patronate.

Greve și compromisuri

Nemulțumiri au apărut și în zona sindicatelor, care au criticat înghețarea salariilor și a pensiilor, dar și oprirea angajărilor la stat sau neplata muncii suplimentare. Mai multe sindicate au spus că sunt pregătite să intre în grevă, de la profesori la medici și asistente ori polițiști. În același timp, federația sindicală ANTIC, din domeniul IT, le cere angajatorilor să acopere costurile suplimentare, în timp ce patronatul din sector a avertizat că eliminarea bruscă a acestor facilități va duce la concedieri.

Cu alte cuvinte, Guvernul riscă acțiuni colective sau are deja de-a face cu proteste în stradă. Adăugând și presiunea patronatelor, următorul buget ar putea reflecta compromisuri în anumite arii pentru a clama spiritele. Legat de pensii, spre exemplu, decidenții au anunțat inițial că nu indexează veniturile seniorilor, dar au revenit pentru a pune în spațiul public o posibilă actualizare a veniturilor din septembrie.

Pentru angajații din ordine publică, protestele pare că au funcționat. Premierul Ciolacu a declarat vineri, 17 ianuarie, că va fi introdusă o excepție la începutul lunii februarie pentru a le putea plăti acestor angajați munca din timpul sfârșitului de săptămână. Date fiind cifrele pentru demiterile din sistemul public care vor urma – estimate de șeful Finanțelor, Tanczos Barna la 20.000 de angajați – există suficient combustibil pentru noi mișcări de protest.

Școli, spitale și baze militare

Deocamdată, nu există date certe despre banii alocați pe capitole. Ministrul Finanțelor a spus printre altele că banii vor asigura necesarul Casei de Sănătate pentru furnizarea serviciilor pe întreg anul și pentru a plăti salariile la nivelul asumat.

„Agricultura are finanțare pentru programele menționate adineauri și economia la fel. Ministerul Economiei are finanțare pentru programele pe care doresc să le implementeze. Încă o dată: este un buget cumpătat”, a spus Tanczos.

Pentru Educație, ministrul a vorbit despre cum bugetul va asigura „o finanțare consistentă”, cu suficienți bani pentru a plăti salariile înghețate la nivelul anului 2024. La finalul anului trecut, după publicarea ordonanței austerității, noul ministru al Educației, Daniel David, a spus că educația și cercetarea vor primi „un buget ușor mai mare decât anul trecut”.

Puțin mai mulți bani ca în 2024 riscă să însemne ca din nou Guvernul să nu își respecte propriul angajament legal de a cheltui cel puțin 15% din bugetul general consolidat pe educația preuniversitară și superioară. În 2024, bugetul prevedea credite bugetare de 57,38 miliarde de lei din bugetul de stat și alte cheltuieli, pentru un total de 73,13 miliarde de lei, conform Factual. Suma este egală cu 4,2% din PIB și cu sub 11% din cheltuielile bugetare.

La bugetul pentru apărare există singurul procent concret – cel puțin 2% din PIB, așa cum și-a asumat România ca parte din NATO, a confirmat Tanczos. Declarația vine în contextul în care există presiuni din partea președintelui-ales al SUA, Donald Trump, pentru creșterea cheltuielilor militare până la 5% din produsul intern brut. Similar, șeful alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, a spus că necesarul de cheltuieli s-ar putea ridica la 3,7% din PIB, dacă statele europene nu învață să facă achiziții comune și să inoveze.

Aceste cifre sunt departe de a fi oficiale. Negocierile din NATO vor stabili care va fi noua țintă și de când vor trebui statele membre să o respecte.

Împrumuturi și inflație

În prezent, România se împrumută la unul dintre cele mai ridicate costuri din ultimii ani. Datele de vineri, 17 ianuarie, arată că randamentul obligațiunilor pe 10 ani în lei ale României este la 7,92%. Indicatorul arată cât de scump se împrumută statul, iar această dobândă este cea mai mare din Uniunea Europeană. Randamentul este încă departe de vârful din 2022, când depășea 9% în contextul unei inflații galopante.

Inflația rămâne mai sus decât intervalul țintit de Banca Națională a României, cuprins între 1,5% și 3,5%, și termină anul la 5,14%, peste estimările anterioare ale băncii centrale. La fel, BNR nu se așteaptă încă la o dispariție a tendințelor inflaționiste, ceea ce a dus la a treia ședință la rând în care banca a menținut neschimbată dobânda-cheie, care influențează dobânzile la creditele firmelor și ale populației.

În același timp, proiecțiile de creștere economică nu sunt unele optimiste, după un an în care România a fost mult sub așteptările din prima parte a lui 2024. Ultimul raport de perspective economice, publicat joi, 16 ianuarie, de Banca Mondială arată o revizuire în jos a creșterii producției naționale, de la o estimare de 3,8% la 2,1%.

Un alt raport din ianuarie aduce o problemă mai veche în vedere – sărăcia. O treime din populația României se află la limita sărăciei și a excluziunii sociale, arată Banca Mondială. România este prima între statele membre ale Uniunii Europene cel puțin din 2016, indică cifrele de la Eurostat, deși procentul a scăzut de la 46% în acel an.

...citeste mai departe despre "La ce ne putem aștepta de la noul buget. Problemele care cântăresc greu înainte să se împartă banii: proteste, critici și datorii" pe Ziare.com

Guvernul, acuzat că pregătește un ”Nordis bugetar”. Economist: ”Titanicul românesc s-a lovit de ghețarul prețurilor și se scufundă”

Bugetul României pe 2025 este unul „fără niciun fundament real”, avertizează analistul economic Adrian Negrescu. El spune că Guvernul pregătește un „Nordis bugetar” și că economia...

”Eu nu vă spun că nu vom avea majorări de impozite și taxe”. Avertismentul unui deputat PNL cu privire la bugetul pe 2025

Deputatul PNL Florin Roman nu exclude creștere de taxe și impozite în 2025, chiar dacă bugetul țării pentru acest an este „cumpătat” și în ton cu vremurile, care nu sunt tocmai bune...