Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Ilie Serbanescu: Oltchim - patru adevaruri intr-un cerc inchis!

Ilie Serbanescu: Oltchim - patru adevaruri intr-un cerc inchis!


Romania actuala nu mai este vreo antilopa tanara, ceva mai fragila,
pandita de mari pradatori.

Asteptandu-l pe Godot

A ajuns de mult carcasa si ceea ce a mai ramas de la marii pradatori se afla pe un tapsan la marginea baltii. Atrage doar sacalii, hienele, vulturii si alti necrofagi. Dl. Ponta ii asteapta in van pe marii pradatori. Ii asteapta precum l-ar astepta pe Godot. Care nu vine niciodata!

Privatizarea Oltchim, privita ca solutie de salvare a combinatului de catre un investitor strategic de forta si de renume, nu exista. Privatizarea Oltchim, privita ca solutie de degrevare macar a bugetului de stat de datoriile istorice ale combinatului si de noi poveri financiare din partea acestuia, nu exista.

Doar privatizarea Oltchim ca indeplinire a unei sarcini stupide si ridicole impusa de FMI exista. Si, bineinteles, exista aceasta privatizare ca incercare a dlui Ponta de a se salva pe sine facandu-se pres in fata FMI.

2. Too weak to save!

Celebra sententa "too big to fail" (prea mare pentru a falimenta), vehiculata asiduu in cadrul recentei si acutei crize bancare internationale, are un opozit relevant in cazul Oltchim: capitalul privat autohton este "prea slab pentru a salva" Oltchim!

Acesta poate face jocuri de glezne, poate incerca diverse stratageme ca sa puna mana pe Oltchim doar pentru a face altceva din el sau pentru a-l scoate pe jumatate la fier vechi, dar in nici un caz pentru a-l salva macar asa cum este si cu atat mai putin pentru a-l readuce la ceea ce a fost odata!

Singurul capital romanesc care poate face acest lucru este capitalul public, adica statul roman! Ca atare, privatizarea este un nonsens, ceva fara obiect, o aiureala! Cel mai bine a inteles acest fapt FMI. A impus special privatizarea, spre a atinge scopul de fapt urmarit: scoaterea din joc a Oltchim, favorabila unora dintre companiile de tip colonial pentru care FMI activeaza ca agent de vanzari.

Ca a gasit in guvernul roman un actor care sa joace o asemenea scena tragica este o alta problema! Guvernul roman in general si nu cumva un guvern anume, pentru ca in aceasta privinta nu se consemneaza alsolut nici o diferenta intre guvernul Boc, guvernul Ungureanu si guvernul Ponta: este vorba de aceeasi asumare stupida si jalnica a privatizarii Oltchim!


3. Mortul de la groapa nu se mai intoarce!

In contextul ofertei facute pentru combinatul Oltchim, dl Dan Diaconescu a vorbit de intentia de a prelua, de asemenea, Arpechim, minele de sare, CFR Marfa, Conpet si Oil Terminal, cerand chiar sprijinul guvernului acolo unde acesta detine decizii.

Dupa propria expresie, preluarile ar urma sa se faca in numele poporului, dar si cu bani poporului. Un fond, constituit prin subscriptie publica, ar urma sa preia aceste active. In varianta unui asemenea proiect, preluarea Oltchim ar avea sens. S-ar reconstrui, cel putin in aval, intregul lant care asigura desfasurarea activitatii la Oltchim si performanta acesteia. Mai mult, s-ar reconstitui o osatura de reinviere macar partiala in distrusa industrie romaneasca.

Proiectul are darul de a vehicula macar ca speranta ca ceva-ceva s-ar mai putea face in cvasi-demolata economie romaneasca. Evident insa, daca statul roman ar pune carul in pietre pentru asta si partidele si-ar uni fortele intr-un asemenea scop si nu s-ar stradui dimpotriva, precum in prezent, sa nu faca altceva decat sa raspunda presiunii FMI de a lichida tot, absolut tot din ceea ce a mai ramas romanesc in economia din Romania.

Sa atragem insa atentia ca acest lant de forta a fost distrus cu prioritate de catre capitalul strain si ca acesta, prin agenturile sale de vanzari si presiuni (FMI, Banca Mondiala si Comisia de la Bruxelles), se va opune integral respectivei refaceri.

OMV nu va accepta sa controleze altcineva fluxurile de petrol din Romania, dupa ce a ajuns sa le controleze, si nici nu are nevoie de noi concurenti in livrarile de carburanti prin cedarea rafinariei Arpechim, a carei repornire ar aduce benzine si motorine in piata si nu numai materiile prime necesare Oltchim.

Nu este prea muIta filozofie in aceasta speta. Cu Arpechim in tandem si cu o pentura de siguranta pe lantul mentionat, Oltchim poate fi o afacere de 3-4 miliarde euro anual.

Fara Arpechim, Oltchim valoreaza practic mai nimic. Sau maximum vreo 2-3 milioane euro, cat a dat la licitatie actionarul minoritar PCC pe Oltchim si care ar intentiona de fapt sa pastreze din acesta doar doua sectii de productie din afara activitatii principale, adica o buburuza din fostul colos, cu reducerea corespondenta a locurilor de munca.

Sa o spunem inca o data clar: fara Arpechim si centura de siguranta pe lantul mentionat, Oltchim, chiar privatizat, nu va produce bani nici cu management si finantare Goldman Sachs! Privatizarea este o diversiune! Este doar antecamera scoaterii complete din joc!

4. Dupa o moarte si o rusine!

Moartea Oltchim reprezinta, la scara romaneasca, o tragedie! Daca statul roman - singurul care ar mai putea face ceva - nu mai face de fapt nimic, atunci macar sa fi fost lasat Oltchim sa moara in liniste si demnitate! Dar nu, fortele politice din Romania s-au napustit pe caz intr-un strasnic balci electoral.

Partidul dlui Dan Diaconescu, ce pare unicul care a inteles cum se pun problemele pentru fortele politice intr-o colonie, s-a aruncat imediat in lupta cu deviza salvarii combinatului de ciocoii straini si romani. Nu conta daca o putea si face! Guvernul Ponta a fost prins in capcana! A pierdut tempo-ul! Nu-l mai poate contracara pe Dan Diaconescu decit cu incercari de amenintare in justitie.

Dar n-are mijloace de a o face! Toate mijloacele de acest gen sunt in mana lui Traian Basescu. Acesta le va folosi si va fi papusarul intregii tevaturi cu privatizarea Oltchim. Guvernul Ponta va fi pierzatorul. Va fi acuzat de iresponsabilitate si de total necorespunzatoarea pregatire a privatizarii. A si facut-o fostul ministru Videanu, din pacate cel mai nelegitim de a vorbi in aceasta problema. Dar ce mai conteaza la inghesuiala!

Din pacate pentru dl Basescu, ecoul electoral al unui triumf in dosarul privatizarii Oltchim va fi slabut. Pierderile USL pot fi insa mari. Dan Diaconescu va castiga indiferent de epilog: eu am incercat, dar m-au oprit ciocoii!

Dupa dezastrul batjocoririi votului de la referendum, o noua proba intervine ca n-are rost sa mai votezi, cu atat mai mult daca e vorba de a da votul unei forte politice. Asa ca adevaratul castigator al balciului electoral in care fortele politice au transformat tragedia disparitiei Oltchim este absenteismul.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 2648 ori