Bucurestiul tinteste petrolul caspic

Joi, 02 August 2007, ora 12:05
1096 citiri

Cresterea in ultimii ani a potentialului energetic al Azerbaidjanului permite ca astazi aceasta tara sa fie considerata subiect ce-si asigura propriile nevoi in sfera complexului energetic si al combustibililor si ca exportator tot mai puternic de hidrocarburi in regiune.

Cea mai mare companie petroliera din Romania, "Oil Terminal Constanta" a adresat partii azere propunerea de a construi un terminal petrolier in portul Constanta, pe litoralul Marii Negre, cu o capacitate de 100.000 de metri cubi, - a declarat ziaristilor directorul "Oil Terminal" pentru programele de dezvoltare, Mircea Taissa. "Conducerea Companiei Petroliere de Stat a Republicii Azerbaidjan (GNKAR) a manifestat interes fata de propunerea noastra. Probabil urmeaza sa fie semnat un acord", - a mentionat Mircea Taissa.

Reprezentanti ai GNKAR au confirmat ziarului nostru ca au primit din partea romana o oferta comerciala, mentionand ca in prezent conducerea companiei studiaza eficienta economica a acestui proiect. Insa este evident ca Baku nu va medita prea mult asupra acestei probleme. Asteptandu-se la cresterea propriei extractii de petrol in jurul anului 2010 la 65 de milioane de tone anual, Azerbaidjanul a pus deja la punct noul traseu al livrarilor hidrocarburilor sale pe pietele europene. Dupa afirmatiile presedintelui GNKAR, Rovnag Abdullaev, veriga de legatura in cadrul acestui proiect va fi Romania, unde compania si-a deschis deja o reprezentanta.

O serie de experti presupun ca principalul punct de transbordare in cadrul proiectului va deveni din nou Georgia. In favoarea acestei versiuni pledeaza deschiderea la Tbilisi a unei reprezentante a GNKAR, precum si achizitionarea terminalului petrolier neterminat de la Kulevi (in apropierea portului Poti).

Acest obiectiv a apartinut cunoscutului om de afaceri georgian Badri Patarkatisvili, care a investit in construirea terminalului aproape 150 de milioane de dolari, insa nu a gasit un limbaj comun cu autoritatile in problema construirii unei linii de cale ferata secundara pana la Kulevi. GNKAR a reusit nu numai sa rezolve aceasta problema, ci si sa obtina terenuri suplimentare pentru construirea unei rafinarii cu capacitatea de 10 milioane de tone pe an. In prezent, lucrarile la terminal au fost practic finalizate si in perspectiva apropiata GNKAR va incepe transbordarea de petrol azer, care ajunge la Kulevi pe calea ferata.

In etapa de inceput, noul posesor al terminalului conteaza pe transbordarea unei cantitati de pana la 10 milioane de tone de petrol pe an, urmand ca acest volum sa creasca la 35 de milioane de tone. Dupa afirmatiile unei surse din cadrul GNKAR, de la Kulevi petrolul va fi transportat cu petrolierele in portul romanesc Constanta.

Realizarea acestui proiect de transport al petrolului caspic in portul de la Marea Neagra are pentru Bucuresti o mare importanta din punctul de vedere al functionarii cu succes a viitoarei conducte transeuropene de petrol Constanta-Triest. La 3 aprilie, ministrii energiei din Serbia, Romania, Croatia, Slovenia, Italia si comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs, au semnat la Zagreb o declaratie privind construirea acestui traseu. Se prevede ca pentru construirea noii magistrale sa fie cheltuite aproximativ 2,6 miliarde de dolari. Oleoductul, in lungime de 1319 km, va pleca din portul romanesc la Marea Neagra Constanta, va tranzita Serbia, Croatia, Slovenia si va ajunge in portul italian Triest.

In opinia expertilor azeri, de crearea noului traseu sunt foarte interesate tarile din Europa, care incearca sa-si asigure securitatea energetica si sa nu depinda de principalul partener energetic al Europei - Rusia. Prin urmare, traseul Constanta-Triest este concurentul proiectului oleoductului Burgas-Alexandroupolis, din Bulgaria in Grecia, la care participa si Rusia.