Efectele reale produse de limitarea numerarului. „Economia subterană apare din cauza statului incapabil. Plățile cash nu au legătură” VIDEO

Luni, 29 Ianuarie 2024, ora 21:56
0 citiri
Efectele reale produse de limitarea numerarului. „Economia subterană apare din cauza statului incapabil. Plățile cash nu au legătură” VIDEO
Țările vecine României nu aplică restricții la tranzacțiile in numerar și totuși înregistrează rate mult mai scăzute ale evaziunii fiscale. FOTO ziare.com

În mijlocul unui dialog public marcat de incertitudine în ceea ce privește cauzele deficitului ridicat de colectare a TVA și a economiei subterane foarte mari, Guvernul pare să fi scos ca vinovat principal numerarul și mai ales proliferarea acestuia în relațiile comerciale, fie dintre consumatorii finali și comercianți, fie în tranzacțiile de tip business-to-business.

Într-un interviu acordat Ziare.com în cadrul emisiunii Business Focus, Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie la Universitatea Româno-Americană și Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard”, subliniază că politicile de restricționare a tranzacțiilor în numerar nu sunt o metodă eficientă de combatere a evaziunii fiscale.

Conform lui Glăvan, evaziunea fiscală în România este mai degrabă un fenomen politic decât economic, situându-se la polul opus față de abordările eficiente din țările vecine, precum Estonia, unde politicile fiscale sunt mai permisive și mai prietenoase cu contribuabilii, fără a-i împovăra excesiv, iar acest lucru încurajează și un grad de conformare mult mai ridicat la obligațiile fiscale. Glăvan propune ca soluție îmbunătățirea competențelor și voinței politice din administrația publică, trăgând un semnal de alarmă legat de marii evazioniști, care nu ar fi avut cum să agonisească datorii atât de ridicate fără știrea sau implicarea aparatului de stat. Economistul a criticat de asemenea intervenția guvernamentală excesivă în alegerea instrumentelor monetare și a subliniat importanța diversității acestora pentru protejarea intereselor cetățenilor.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Cauzele reale ale evaziunii fiscale în România. Utilizarea preferențială a numerarului nu e de vină

Bogdan Glăvan a semnalat anterior că România se confruntă cu cel mai mare deficit de încasare al TVA din Uniunea Europeană, un deficit de patru ori mai mare decât media UE. Glăvan consideră că măsura limitării cash-ului este "anti-științifică". Potrivit economistului, problema este accentuată de o politică controversată care impune restricții severe asupra tranzacțiilor în numerar, o abordare considerată nejustificată din punct de vedere științific. Țările vecine României nu aplică astfel de restricții, și totuși, înregistrează rate mult mai scăzute ale evaziunii fiscale. Spre deosebire de țara noastră, state precum Estonia, Bulgaria, Letonia, Ungaria și Slovenia au succes remarcabil în colectarea TVA-ului, cu rate apropiate de integralitate, în timp ce România reușește să colecteze doar 65% din total. Mai mult, Estonia și Ungaria nu impun nicio restricție pe tranzacțiile în numerar.

Explicând în cadrul interviului oferit Ziare.com de ce evaziunea fiscală este mai ridicată în România comparativ cu țările vecine, chiar dacă acestea nu reglementează atât de strict tranzacțiile în numerar, economistul a sesizat: „Nu există un motiv economic, o specificitate a României pentru care statul nu ar putea colecta taxe. Singurul motiv pentru care nu se colectează aceste taxe este motiv politic."

Glăvan a adăugat că marea evaziune fiscală în România este un fenomen politic, nu economic, și a subliniat faptul că lista marilor datornici la stat indică un deficit cvasi-fiscal. „Marea evaziune fiscală în România este un fenomen politic, nu unul economic. Un indiciu clar în acest sens este lista marilor datornici la stat, care include nu doar companiile de stat, ci și multe companii private din diverse domenii, inclusiv alcool, având datorii de miliarde de lei. Aceste firme sunt frecvent asociate cu cazuri penale celebre și evazioniști notorii. Este evident că statul, prin anumiți funcționari publici din ANAF și Ministerul de Finanțe, a permis acest lucru. O firmă nu devine mare datornic la stat peste noapte; este nevoie de timp și de conexiuni între experiența profesională și antreprenorială a patronilor și a celor care le conduc, vorbind despre filiere întregi care construiesc zeci, sute de firme în lanț”, a expus economistul.

Glăvan a punctat faptul că Ministerul de Finanțe și ANAF ar fi trebuit să aibă un management eficient al riscului pentru a detecta potențialii fraudatori. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat, iar aceste firme au acumulat arierate uriașe, imposibil de recuperate – un indiciu suplimentar că statul colectează ineficient taxele în România, deoarece alege să procedeze astfel.

Vecinii noștri, în schimb, nu au optat pentru această abordare, dorindu-și să colecteze eficient taxele: „Probabil că avem mulți capitaliști de cumetrie, capitaliști de tranziție, care au făcut averi în relație cu statul sau prin evaziune – evazioniști care sunt în continuare protejați. Deci statul României este în esență capturat, nu este un stat asupra căruia să aibă controlul cetățenii, cei care sunt contribuabil obișnuiți. Este capturat de grupuri de interese mafiote.” Profesorul universitar a sugerat că o alternativă la această explicație poate fi, din păcate, doar faptul că statul român este profund incompetent, situație care doar a accelerat în ultimii ani și a devenit din ce în ce mai vizibil.

Cum ar putea fi abordată problema evaziunii fiscale în România fără limitarea accesului la numerar

În ceea ce privește alternativele viabile pentru abordarea problemei evaziunii fiscale în România, Glăvan susține că este necesară o îmbunătățire a managementului și a resursei de capital uman din administrația publică. FMI și autoritățile europene au tot reclamat aceste probleme ale României ”doar că nu o spun pe românește, ci mai mult mai elegan: nu există capacitate administrativă, nu există voință politică și nu există oameni de calitate. Despre asta este vorba”, punctează Glăvan.

Ar trebui ca statul român să fie populat cu oameni competenți sau în fruntea lui să ajungă oameni bineintenționați care să creeze un regim fiscal care să se asemene cu cele competitive, apropiate de noi nu cu cel din țările dezvoltate, fiindcă România nu e o țară dezvoltată, dar să se asemene cu un regim fiscal din Estonia, de exemplu, a explicat economistul. Acesta a accentuat necesitatea unei administrații prietenoase, care să faciliteze conformitatea fiscală și să evite crearea de poveri suplimentare pentru contribuabili.

În acest sens, Glăvan a subliniat că un regim fiscal eficient se bazează pe impozitare scăzută, care predispune la conformitate, și o administrație fiscală prietenoasă, care nu tratează contribuabilii în mod arbitrar. El a menționat că în Estonia, spre exemplu, nu există impozit pe profit, ci doar pe dividende, în timp ce România aplică multiple forme de impozitare.

„Orice povară suplimentară este de fapt o povară parafiscală: orice dificultate suplimentară, precum e-Factura, de exemplu, în România, înseamnă costuri pentru antreprenor. Mai exact, chiar dacă nu e o taxă nouă, e un cost, de se numește parafiscal. Cu cât ai mai multe sunt astfel de practici, astfel de bariere, cu atât povara pe mediul de afaceri este mai mare. Este nevoie de un regim fiscal permisiv, o administrație fiscală care nu se ducă să ia cu japca, să trateze arbitrar contribuabilii și să-i transforme în procesomani. Desigur, un aspect în această prietenie a administrației publice constă în ușurința cu care poți interacționa cu ea. Aici digitalizarea a jucat un rol important și noi știm că în România, deși s-au băgat foarte mulți bani pe digitalizare, nu s-a terminat. Deci suntem experți în a tapa bani și în a lua consultanță, dar fără să facem nimic.”

Ca un exemplu oferit, în Estonia nu există impozit pe profit, ci doar impozit pe dividende. „Adică atât de înapoiați sunt estonienii încât te lasă pe tine să-ți derulezi afacerile cum vrei, un an, 5-7 ani, faci profit, nu plătești niciun impozit, plătești impozit de 20% doar când îți scoți dividendele din firmă. În România există și impozit pe profit de 16%, și impozit pe dividende, care la 5% s-a făcut 8% și unii vor să-l crească la 10% în continuare, alături de un impozit pe cifră de afaceri, adăugat la întreprinderile mijlocii și mari Asta cred că spune totul despre modul în care este tratat contribuabilul”, a justificat economistul.

Economia subterană a economiei nu este cauzată de o rată ridicată de utilizare a numerarului

Referitor la limitarea tranzacțiilor cu numerar în România, Glăvan a subliniat că niciuna dintre măsurile luate sau cele care urmează să intre în vigoare nu sunt justificabile economic. „Există pe lumea asta două categorii de state: state în care avem evaziune și state în care nu avem evaziune. Diferența dintre ele nu este dată nici de digitalizare, nici de limitarea cash-ului", a explicat economistul. El a adăugat că statele cu evaziune fiscală scăzută sunt cele care respectă cetățenii și firmele și au regimuri fiscale permisive.

„Statul trebuie să acționeze în slujba cetățenilor. Statele în care guvernele respectă cetățenii și firmele și înțeleg că secretul dezvoltării constă în a atrage bani au venit cu regimuri fiscale permisive. Și atunci evaziunea este mică. Statele care au fost conduse de guverne disparate, care mereu se află într-o situație cu vistieria ruptă, care mereu vor să rezolve o problemă de azi pe mâine, fără să se gândească la ce va fi peste 3 sau 5 ani, statele cu oameni incompetenți, indiferent în ce deceniu sau secol ne-am raportat, tot timpul au avut probleme cu finanțele publice.”

Economia subterană a României este astfel cauzată de barierele împovărătoare, care includ nu doar cele fiscale, ci și, de exemplu, „dacă ai șapte instituții care vin să te controleze repetitiv, în loc să existe o coordonare unică, sau dacă te confrunți cu un stat corupt, unde fiecare instituție îți inventează o culpă, reală sau nu, dacă nu plătești o taxă de protecție, asta se traduce prin costuri suplimentare pentru firme”.

Un stat care schimbă legislația fiscală sau economică radical de la un an la altul este un stat opresiv și discreționar, ceea ce generează costuri suplimentare pentru afaceri. Nimeni nu poate să-și facă un plan de afaceri pe termen lung, dacă, de exemplu, pentru a deschide o afacere în domeniul băuturilor alcoolice, trebuie să aștepți un an și jumătate pentru toate autorizațiile necesare. „Până la urmă cetățenii vor face țuică vin ce vor face ei la ei acasă în gospodărie și o vor da pe sub mână sau vor trafica alcool peste graniță. De asta economia subterană se dezvoltă, pentru că avem un stat incapabil. Plățile cash ale salariilor nu au nicio legătură.”, a punctat Bogdan Glăvan.

Cash-ul este un instrument de plată, la fel ca și alte instrumente monetare. În trecut, plățile monetare erau efectuate frecvent sub forma cambiilor, care atestau datoriile între comercianți. Bancnotele au devenit populare pentru că erau mai avantajoase decât tranzacțiile cu aur sau alte metale prețioase.

În ceea ce privește discuția legată de importanța restricționării numerarului și a încurajării economiei digitale, profesorul universitar a punctat faptul că o intervenție excesivă a guvernului pentru încurajarea folosirii anumitor instrumente monetare în detrimentul altora distorsionează piața și creează privilegii pentru anumite grupuri. De exemplu, în cazul interzicerii numerarului, băncile și procesatorii de carduri beneficiază, deoarece piața lor se extinde. Trebuie să fim conștienți, explică Glăvan, că există grupuri de interese care militează pentru interzicerea cash-ului, fără a lua în considerare impactul economic.

O altă perspectivă deosebit de importantă, dar ușor de trecut cu vederea când discutăm despre restrângerea accesului facil la numerar este gradul deosebit de redus al incluziunii financiare în România. Motivul pentru care antreprenorii plătesc salariile în numerar nu este neapărat dorința de a evita taxele. În multe părți ale României, numerarul este încă preferat fiindcă există localități cu câte un singur bancomat al unei singure bănci. În cazul oricărei defecțiuni ale aparatului, localnicii pot fi puși în situația să trebuiască să călătorească și 10 km distanță pentru a avea acces la un ATM. „Aceasta este România reală, România profundă. Noi avem o infrastructură deficitară pentru plăți electronice și pentru așa ceva și o cultură care este la fel de deficitară. Avem un grad foarte scăzut din incluziune financiară. Lucrurile astea nu poți să le faci cu forța”, a arătat economistul.

În ceea ce privește temerile legate de reducerea sau eliminarea banilor cash, Glăvan a remarcat că nimeni nu poate prezice cu exactitate viitorul monedei, dar a subliniat importanța de a menține o diversitate de instrumente monetare. „Mi se pare paradoxal că guvernele par să acționeze orbește când vine vorba de interzicerea cash-ului", a punctat economistul, adăugând că este important să se permită oamenilor să facă alegeri care le protejează cel mai bine interesele.

...citeste mai departe despre "Efectele reale produse de limitarea numerarului. „Economia subterană apare din cauza statului incapabil. Plățile cash nu au legătură” VIDEO" pe Ziare.com

#numerar, #plati cash, #cash, #bani cash, #bani cash disparitie, #evaziune fiscala, #evaziune fiscala Romania, #evaziune fiscala banci, #coruptie Romania, #coruptie Romania politicieni , #Stiri Macroeconomie