Vantul crizei bate dinspre Est

Mai multe tari din Europa Centrala si de Est se confrunta cu riscuri de faliment ca urmare a crizei din sistemele lor bancare ce ameninta si entitatile occidentale.

Una din particularitatile crizei financiare din ultimul an si jumatate care a cuprins lumea dezvoltata a afectat si tarile cu economii emergente.

Recesiunea si criza creditelor a ajuns si in centrul si estul Europei, transformand regiunea intr-un uragan financiar, dupa distrugerile provocate de criza ipotecara din SUA.

Speculatiile ameninta acum sistemele financiare, monedele si insasi solventa statelor din regiune. Bancile din Europa occidentala, care au finantat marea crestere a Estului, se clatina afectate de investitiile facute in zona, noteaza ziarul El Pais.

Germania si Franta nu exclud sa iasa in ajutorul tarilor aflate in pericol pentru a evita o noua spirala negativa in sistemul bancar, avand in vedere ca reintoarcerea uraganului financiar poate fi devastator si care saptamana trecuta a provocat puternice caderi ale Bursei la bancile cele mai expuse din Est.

Bucurestiul si Varsovia nu sunt in Asia, dar suferinta economiilor din fostul bloc sovietic aminteste periculos de episoadele survenite in sud-estul Asiei, in 1997. Din Argentina in 2001, sau din Mexic in 1994. Lista este lunga. Si pare o istorie cu repetitie: economii care au trait un boom spectaculos si au acumulat mari dezechilibre nu mai rezista acum la criza financiara mondiala combinata cu incetinirea economica globala. Iar Europa de Est se clatina.

Cu o deosebire si mai periculoasa, ar putea fi o criza mai grava decat cea asiatica. 'Tarile din Est nu au forta restului lumii pentru a se redresa pe calea exporturilor, cum s-a intamplat acum zece ani cu Asia', spune economistul Daniel Gros.

'La portile Europei se coace ceva grav si daca nu sosesc ajutoarele problema bancara din Europa occidentala va fi mai severa', este de parere si economistul belgian Paul De Grauwe. Iar pesimismul se abate asupra Europei.

Chiar si daca apar ajutoarele, 'probabil ca statele UE nu mai au resurse suficiente pentru a preveni un colaps in Est', a asigurat si Willem Buiter. 'In aceste conditii, un dezastru european este posibil, asemeni celui care a avut loc in sud-estul asiatic in 1997'.

Este vorba de un alt balon care se dezumfla. 'Timp de multi ani, boom-ul a atras munti de bani si atat familiile cat si companiile au acumulat datorii in valuta iar tarile prezinta un deficit comercial urias', explica economistul Jiri Pehe.

'Nu pare ca va avea loc un colaps general in regiune, dar unele tari pot intra in faliment: cele care si-au asumat riscuri sub forma de deficit extern si cele care au bancile mai fragile. Cum ipotecile se faceau in devize iar acum moneda nationala se devalorizeaza, multi proprietari nu vor putea sa plateasca. Ungaria, Letonia si Romania ar putea fi cele mai afectate', spune el.

Leandro Arias a venit la Bucuresti in urma cu un an pentru a conduce un proiect al unei firme de constructii spaniole. 'Criza creditelor a ajuns mai tarziu, insa odata instalata a facut mult rau', explica el. 'Exista credite dar la preturi uriase: ipoteci cu dobanzi de 16% si finantare patronala la dobanzi foarte ridicate, mult mai mari decat indicele Euribor.

La aceasta se adauga si o problema politica: alegerile au avut loc in urma cu cateva luni, dar din noiembrie nu s-a aprobat niciun singur proiect in constructii. Sectorul financiar sufera iar moneda este atacata, in ciuda eforturilor bancii centrale de a-i controla caderea'.

Romania nu este un caz izolat. Europa de Est este un concept politic difuz, dar pe plan economic cifrele sunt asemanatoare: merg de la insuficient la deficitar. PIB Letoniei va cadea anul acesta cu peste 10%.

Datoria Ungariei se apropie de 100% din bogatia sa. Ambele tari, alaturi de Ucraina au un deficit extern foarte mare. Evantaiul cifrelor este cutremurator: principalele monede ale regiunii au pierdut mult teren anul acesta in fata euro. Ultimul episod al volatilitatii a avut loc acum cateva zile, detonat de unul din subiectii obisnuiti ai acestei crize: agentiile de rating.

Atacurile speculative impotriva monedelor nationale s-au succedat incepand de martea trecuta, dupa un raport demolator al Moody's care a avertizat asupra deteriorarii economice a tarilor din Est si a bancilor lor, precum si a posibilelor urmari nefaste asupra bancilor occidentale.

S&P a publicat un raport in aceeasi termeni iar speculatiile nu au mai incetat: prima victima, demisia guvernului leton. Gravele dificultati financiare sunt principala preocupare in Europa, mai ales in Austria si Grecia, cu bancile cele mai expuse in tarile afectate. Dar la orizont exista si alte griji pe langa cele financiare.

In anii de aur, Estul a devenit fabrica Europei: acum exporturile se prabusesc. Sumele trimise de imigranti au scazut, iar datoria interna creste in viteza. 'Recesiunea este inevitabila si va lovi din plin sectorul financiar, dar profunzimea crizei va depinde de ajutoarele venie de la FMI si mai ales de la UE, ale carei banci sunt foarte expuse si pot fi o curea de transmisie pentru restul lumii', spune economistul ungur Sandor Richter.

Tarile din Est au raspuns cu o reducere a dobanzilor, apropiindu-le mai mult de cele ale UE si, pe cat posibil, cheltuind mai mult pentru a contracara franarea consumului. 'Nu este suficient. Exista o serie de tari in mare pericol: Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Belarus si Ucraina', asigura Nouriel Roubini.

Comisarul european pentru finante, Joaquin Almunia, a asigurat saptamana trecuta ca UE ajuta 'cu toate instrumentele pe care Bruxelles-ul le are la indemana' si a lansat un apel sectorul privat sa 'sprijine cu propriile investitii', intr-o aluzie clara la banci.