Doctor Apocalipsa: Inca o cadere inainte ca economia sa isi revina

Economia globala da semne ca a cazut cat de mult se putea si incepe sa creasca, iesind din cea mai severa criza financiara si recesiune de la Marea Depresiune incoace. Sunt insa riscuri mari ca recesiunea sa fie una sub forma de W - ne mai asteapta o cadere inainte ca economia sa intre cu adevarat pe crestere.

Nouriel Roubini, supranumit si Doctorul Apocalipsa, sustine, intr-un editorial publicat de Financial Times, ca exista riscul unei recaderi in recesiune.

Roubini incearca sa raspunda la trei intrebari: Cand se va termina recesiunea? Care va fi forma revenirii economice? Si exista riscurile unei recaderi?

La prima intrebare este un raspuns clar: se pare ca economia isi va reveni in a doua jumatate a lui 2009. In multe economii avansate (SUA, Marea Britanie, Spania, Italia si alti membri ai eurozonei) si unele economii de piata in curs de dezvoltare (majoritatea in Europa) recesiunea nu se va incheia oficial inainte de sfarsitul anului.

In alte economii avansate (Australia, Germania, Franta si Japonia) si majoritatea pietelor in curs de dezvoltare (China, India, Brazilia si alte parti din Asia si America Latina), revenirea a inceput deja.

In ceea ce priveste cea de-a doua intrebare, exista o dezbatere intre cei care se asteapta la o revenire rapida, in forma de V (acestia reprezentand majoritatea economistilor) si cei printre care se numara si Roubini, mai putini, care cred ca revenirea va fi sub forma de U, anemica si sub trend pentru inca cativa ani de-acum incolo, dupa cateva trimestre de crestere rapida deeterminata de refacerea stocurilor si reluarea productiei.

Sunt cateva argumente care ii intaresc lui Roubini impresia ca revenirea va fi sub forma de U, slaba si inceata. Slujbele sunt taiate in continuare in SUA si in intreaga lume - in economiile avansate, somajul va trece de 10% pana in 2010.

In al doilea rand, aceasta este o criza a solventei, nu doar a lichiditatii, insa adevarata criza nu a inceput inca deoarece bancile au primit bani de la guverne. Aceasta limiteaza insa capacitatea bancilor de a acorda credite, gospodariilor de a cheltui si companiilor de a investi.

In al treilea rand, in tarile care au deficite bugetare, consumatorii trebuie sa reduca cheltuielile si sa economiseasca mai mult, insa consumatorii cu datorii vor avea parte de un soc in ceea ce priveste veniturile, pe masura ce preturile caselor cad, salariile se reduc si sunt concediati.

In al patrulea rand, sistemul financiar are in continuare probleme. Bancile se asteapta la pierderi la credite si actiuni de trilioane de dolari si sunt, in acelesi timp, subcapitalizate.

In al cincilea rand, profitabilitatea slaba, datorata datoriilor mari si riscurilor de default, cresterii scazute si presiunilor deflationare, va diminua disponibilitatea companiilor de a produce, angaja muncitori si de a investi.

In al saselea rand, efectele planurilor de salvare se vor diminua anul viitor, cand va fi necesara o crestere a cererii private pentru a sustine cresterea economica continua.

In fine, in al saptelea rand, reducerea dezechilibrelor globale inseamna ca deficitele de cont curent ale tarilor cheltuitoare, precum SUA, vor ingusta suplusul tarilor care tind sa economiseasca in exces - China, Germania, Japonia.

Daca cererea interna nu creste suficient de repede in tarile cu surplus, va fi o revenire mai slaba a cresterii globale.

In plus, sunt si doua motive pentru care sunt mari sanse ca revenirea sa fie sub forma de W, adica sa mai existe o cadere inainte de revenirea economiei. In primul rand, sunt riscuri asociate cu politicile monetare si fiscale.

Daca cei responsabili iau in serios deficitele bugetare si ridica taxele, taie cheltuielile si elimina excesul de lichiditate curand, atunci submineaza revenirea si readuc economia in recesiune si deflatie.

In acelasi timp insa, daca mentin deficitele bugetare mari, asteptarile inflationare vor creste, randamentul la titlurile de stat va creste iar ratele imprumuturilor vor creste rapid, ducand la stagflatie (stare a economiei caracterizata prin coexistenta stagnarii economiei, inflatiei si somajului).

Este un climat in care preturile au totusi tendinta sa o ia in sus (dar fara un trend puternic), in conditiile in care economia stagneaza sau scade usor).

Un alt motiv de temere fata de o recesiune cu doua caderi este ca preturile petrolului, energiei si alimentelor cresc mai rapid decat ar fi cazul in aceste conditii si ar putea fi crescute si mai mult de lichiditatea excesiva si cererea speculativa.

Economia globala nu poate sustine inca un soc de tipul celui de anul trecut, daca speculatiile duc iar barilul de petrol catre 100 de dolari.

Pe scurt, revenirea va fi anemica si sub trend in economiile avansate, si exista riscul unei noi caderi inainte de revenire.

 

---

Vezi curs valutar BNR la zi pentru euro, dolar si alte valute

---