Criza de pe piața muncii aduce în România tractoriști din Sri Lanka și sudori din Vietnam. Cât câștigă un lucrător din țările non-UE

Piața muncii din România continuă să fie influențată de dinamica contingentului de lucrători străini din afara Uniunii Europene. În ultimii trei ani, contingentul aprobat a rămas constant, dar condițiile impuse de autorități, diferențele culturale și creșterile salariale au modelat evoluția acestui segment.

În perioada 2022-2024, contingentul de lucrători non-UE aprobat de guvern s-a menținut la 100.000 de locuri anual. Deși această cifră este de douăzeci de ori mai mare decât în 2017, cererea reală depășește cu mult oferta.

Reprezentanți ai firmelor de recrutare estimează că necesarul ar fi de trei ori mai mare, dar condițiile stricte pentru importul de forță de muncă limitează posibilitățile. Potrivit lui Vasile Andriescu, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, ”numărul de avize disponibile pentru 2024 s-ar putea consuma până la finele anului”, arată Termene.ro

Companiile care angajează lucrători străini semnalează probleme de adaptare legate de diferențele culturale și lingvistice. De asemenea, unii lucrători folosesc România ca țară de tranzit pentru a ajunge în Vestul Europei. ”Situația la firul ierbii” mai relevă și cazuri izolate de utilizare ilegală a vizelor pentru trafic de persoane. În decembrie 2023, Ministerul Muncii a raportat anularea a 3.355 de vize și respingerea a 11.388 de cereri de viză de muncă.

Dacă în trecut lucrătorii non-UE ocupau preponderent poziții necalificate, acum se remarcă o schimbare către posturi ce necesită pregătire avansată. De exemplu, ”sudorii de adâncime aduși din Vietnam pe salarii chiar și de 10.000 de lei” reprezintă o dovadă a diversificării cererii. Procesul de recrutare a devenit mai riguros, durând uneori și un an. ”Companiile de la noi angajează străini în principal când nu găsesc pe piața locală. În plus, se caută lucrători stabili”, explică Vasile Andriescu.

Majorările succesive ale salariului minim – de la 2.550 de lei în 2022 la 4.050 de lei în 2024 – au crescut interesul românilor pentru locurile de muncă necalificate. Acest factor, alături de conflictul din Ucraina, a generat premise pentru o creștere a ofertei de forță de muncă. Cu toate acestea, numărul locurilor vacante raportate oficial s-a redus la jumătate față de 2018, când erau disponibile 60.000 de poziții.

Piața muncii rămâne competitivă, iar viitorul va depinde de stabilitatea și costurile forței de muncă. ”În mod normal, angajatorii care apelează la lucrători non-UE trebuie să le asigure cel puțin salariul minim. Însă există angajatori cu vechime care le asigură cazare și masă, așa încât lucrătorii reușesc să pună de-o parte cei 500 de euro primiți ca salariu”, a explicat Andriescu. Un alt trend este diversificarea cererii, inclusiv pentru domenii precum agricultura, unde ”am adus tractoriști din Sri Lanka”.

Evoluția Contingentului de Lucrători Non-UE (2017-2024)

2017: 5.500

2018: 7.000 + 8.000 (suplimentare)

2019: 20.000 + 10.000 (suplimentare)

2020: 30.000

2021: 25.000 + 25.000 (suplimentare)

2022-2024: 100.000

...citeste mai departe despre "Criza de pe piața muncii aduce în România tractoriști din Sri Lanka și sudori din Vietnam. Cât câștigă un lucrător din țările non-UE" pe Ziare.com

Câți muncitori străini din afara UE pot veni în România în 2025: "Nu este şi obligatoriu ca aceste locuri să fie ocupate"

România are un număr maxim de muncitori străini din afara UE care pot ocupa locuri de muncă. Executivul a aprobat actul prin care se stabilește pragul maxim al străinilor non-UE, a anunțat...

Piața muncii, din ce în ce mai volatilă. Peste 60% din angajați caută un nou loc de muncă, cu salariu mai bun

Mai mult de 6 din 10 angajați din România caută să își schimbe locul de muncă în următoarele șase luni, arată rezultatele unui sondaj realizat de o platformă de recrutare. Cel mai citat...