Scenariul optimist: in 2012 vom avea puterea economica din 2008

" Pentru Romania, formula optimista ar fi ca in 2012 sa ajungem din nou la puterea economica pe care o aveam in 2008, sa ajungem din nou in 2012 la 5 milioane de salariati, asa cum aveam in 2008 si la 8-10 miliarde de euro investitii straine directe", a declarat Varujan Vosganian, senator PNL, intr-un interviu acordat Bloombiz. In opinia acestuia, s-au pierdut 4 ani din istoria economica a Romaniei. "Intre 2008 si 2012 nu vom face decat o bucla in jos si, in cel mai bun caz, vom ajunge in 2012 in punctul din care am plecat, adica la septembrie 2008." 

Credeti ca invatamintele anilor ‘90 ar  putea sa ajute Romania in contextual actual?

In anii ‘90, contractia s-a datorat, in primul rand, colapsului sistemului comunist, care s-a prelungit dupa anii 90.

In al doilea rand, s-a datorat modificarilor de natura institutionala, cand s-au desfiintat centralele economice, din cauza cresterii preturilor, unitatile economice au inceput sa se refugieze in arierate pentru a rezista, salariile reale au scazut dramatic intrucat nu au crescut in ritmul in care a crescut inflatia si, in al treilea rand, productia industriala a scazut sever datorita faptului ca economia noastra era intr-un anumit angrenaj, inclusiv cu unele piete rasaritene.

Prabusirea CAER si desfiintarea sistemului de cote si repartitii au facut ca unitatile economice sa se trezeasca intr-un mediu cu totul nou pentru ele si toate astea au dus la o prabusirea PIB, cu cateva zeci de procente fata de cel din 1990.

A trebuit sa treaca multi ani pentru ca Romania sa recapete aceeasi putere economica pe care a avut-o in 1990 in ce priveste PIB.

Nu se pot face comparatii de acest fel, in primul rand, pentru ca indicatorii monetari sunt mult mai stabili acum decat atunci.

Amintiti-va ca, la liberalizarea preturilor in octombrie 1990, in numai doua luni, inflatia a crescut cu 20 de procente.

Ceea ce s-a petrecut acum este legat de faptul ca unele piete internationale s-au restrans si au condamnat companii romanesti care doreau sa-si restranga activitatea. E suficient sa amintim de Daewoo Mangalia sau Sidex Galati.

Apoi bancile, avand sediul in strainatate, si-au redus liniile de finantare, ceea ce a facut ca activitatea economica sa se contracte si sa creasca datoriile catre buget.

Toate acestea au dus si la aparitia somajului. In anii ‘90, somajul era destul de redus pe fondul unei ocupari fortate din perioada comunista.

Veniturile erau mult mai scazute. Acum, veniturile sunt ceva mai mari, exista categorii mai specializate, exista industrii noi care atunci nu existau si care sunt mult mai sensibile la criza.

Ma refer la industria de calcul si de comunicatii, la industria de constructii, la industria auto. Nu ar fi foarte multe asemanari, din aceasta perspectiva.

Exista insa si o asemanare, cea care tine de necesitatea apropierii veniturilor de cheltuieli pentru a nu impovara datoria publica si pentru a face mai suportabila iesirea din criza.

Nu ne foloseste prea mult comparatia cu anii ‘90, atunci aveam o economie in mare parte etatista, nu aveam reglementari de piata, am avut un fel de impozit pe circulatia marfurilor si nu ne folosesc aceste comparatii.

Mugur Isarescu a criticat deschis bancile din cauza dobanzilor ridicate.

Mugur Isarescu stie la fel de bine ca si directorii de banci ca, intr-o anumita masura, dobanzile ridicate practicate de banci se datoreaza pozitiei Bancii Centrale.

BNR are o anumita politica a RMO, nu cred ca guvernatorul poate cere bancilor sa se confrunte cu aceasta tema care in alte tari nu mai exista.

Bancile sunt nevoite sa depuna o suma importanta de bani, procente mari din activitatea bancara, la BNR cu dobanzi foarte mici.

Acesta este motivul pentru care incearca sa compenseze aceste aparente pierderi, facand presiuni asupra mediului economic.

Cand vor scadea bancile dobanzile la credite?

In primul rand, BNR trebuie sa-si normalizeze relatiile cu bancile comerciale din perspectiva RMO.

In clipa de fata, BNR deplaseaza pe bancile comerciale costul mentinerii sub control a circulatiei monetare.

In al doilea rand, mediul investitional va fi mai performant si creditele neperformante vor fi mai mici iar riscul de neplata a creditelor va scadea.

In al treilea rand, bancile vor scadea dobanzile la credite cand statul va avea un deficit bugetar mai mic si nu va fi nevoit sa vina pe pietele monetare pentru a cumpara sume atat de mari de bani pentru echilibrarea bugetului.

Pentru a se cumula toate acestea, e nevoie sa se ajunga la un proces de consolidare fiscala sub 3% din PIB, ceea ce necesita 2-3 ani.

Mai mult, trebuie sa ne imbunatatim ratingul de tara si, fireste, sa ne apropiem de zona euro, ceea ce face ca politica rezervelor minime obligatorii sa nu-si mai aiba rostul.

Pentru toate acestea, orizontul cel mai optimist este 2012 si orizontul asumat de clasa politica este 2014.

(vezi continuarea in pagina 2)

(citeste si pagina 1)

 

Ce efecte ar avea asupra economiei trecerea mai rapida la moneda euro?

Ar avea rezultate miraculoase daca s-ar face in baza performantei economice, dar rezultate foarte periculoase daca nu am avea astfel de rezultate.

E ca si cum ai face transfuzie de sange intre doua organisme care au grupe de sange diferite. Daca noi nu reusim sa gestionam inflatia potrivit cerintelor de convergenta nominala ar fi foarte riscant sa trecem la moneda euro.

Trecerea la euro necesita un proces de adaptare, de monitorizare si o stabilizare a economiei astfel incat sa nu mai apara derapaje ulterioare.

Trecerea la euro rapeste BNR posibilitatile de a interveni pe piete.

O economie care intra in zona euro fara sa fie o economie stabila si sa aiba mecanisme de autoreglare, datorita bunei functionari a pietelor, ar fi extrem de expusa si de vulnerabila.

La ce curs de schimb vom incheia anul?

Exista presiuni in continuare pe slabirea monedei nationale. Nu exista, in clipa de fata, niciun factor pe care sa-l avem in vedere cand am dori sa incurajam o intarire a monedei nationale.

Am avut o anumita stapanire a inflatiei si a deficitului de cont curent dar nu datorita performantei economice ci datorita faptului ca scaderea veniturilor si scaderea inclinatiei de a investi au redus interesul pentru importuri si capacitatea de absorbtie a pietei.

Ar fi fost bine sa avem o reducere de deficit curent prin cresterea exporturilor. Am avut-o insa prin reducerea importurilor.

Ar fi fost bine sa avem o stapanire a inflatiei printr-un echilibru mai bun intre cerere si oferta. Am avut-o insa prin reducerea cererii de pe piata.

Fireste, atunci cand nu sunt bani si preturile sunt mai stabile.

Cota unica de impozitare in formula actuala si-a atins limitele asa cum sustin unii politicieni?

Unii oameni politici, mai ales din zona stanga, cred ca ar trebui sa ne intoarcem la sistemul anterior in care salariile mai mari erau purtatoare de impozite mai mari. Eu nu cred ca suntem inca la acest nivel.

Aceasta cota unica ofera avantajul clasei mijlocii sa investeasca, sa economiseasca astfel incat banii se pot duce catre dezvoltarea economica.

Odata cu imbunatatirea comportamentului fiscal al contribuabililor chiar am mai putea reduce usor cota unica si chiar TVA.

In clipa in care conformarea voluntara, care astazi este la 70 %, restul fiind restante sau evaziune fiscala, ar urca la 90%, am putea reduce TVA pana la 15-16% si cota unica pana la 10-12%.

Pentru a putea relua marsul fortat de reintrare in prima categorie a tarilor europene ca putere economica, trebuie sa mai reducem putin impozitele directe.

Asta doar in conditiile in care se amelioreaza comportamentul fiscal al contribuabilului.

Cum se va incheia acest an pentru piata imobiliara?

Tendintele se vor mentine. Probabil ca piata imobiliara se va relansa atunci cand terenurile sau metrul patrat de constructie vor fi suficient de ieftine ca sa merite din nou investitia pe acest sector.

Ma refer la cumparatorii care ar avea din nou forta sa cumpere sau la unitatile economice care vor avea din nou forta sa angajeze constructii industriale.

Preturile erau deja foarte mari in 2008, mai mari decat piata romaneasca putea sa suporte. Practic, pe piata imobiliara are loc o reasezare a preturilor, o reasezare mai adaptata la posibilitatile de absorbtie pe care piata interna le are.

Cum vor evolua preturile la apartamente in 2010?

Preturile la apartamente probabil ca vor continua o usoara tendinta de scadere pana spre jumatatea anului dupa care, s-ar putea, o data cu normalizarea economiei, sa avem o usoara crestere.

Pentru Romania, formula optimista ar fi ca in 2012 sa ajungem din nou la puterea economica pe care o aveam in 2008, sa ajungem din nou in 2012 la 5 milioane de salariati, asa cum aveam in 2008 si la 8-10 miliarde de euro investitii straine directe.

Practic, noi am pierdut 4 ani din istoria economica a Romaniei. Intre 2008 si 2012 nu vom face decat o bucla in jos si, in cel mai bun caz, vom ajunge in 2012 in punctul din care am plecat, adica la septembrie 2008.

Analistii economici spun ca Romania nu poate evita o reducere a cheltuielilor bugetare. Reducerea poate sa fie amanata, dar nu anulata.

Poate ca reducerea cheltuielilor bugetare nu este cuvantul potrivit, ci o reasezare a acestora, adica o mai buna repartizare intre dimensiunea activa a bugetului si dimensiunea birocratica.

Trebuie ca in anul fiscal 2010 sa se ia cateva masuri. In primul rand, trebuie micsorat aparatul de stat, mai precis ministerele si o parte din agentii.

In ceea ce priveste agentiile, restructurarea se va face numai dupa un audit foarte serios. Apoi, avem nevoie de  un program foarte serios de externalizare a activitatilor statului.

De pilda, in clipa in care se vor infiinta camerele agricole, nu vom mai avea nevoie de directii judetene agricole care sunt finantate de stat.

Mai mult, e nevoie de un program pe termen mediu de sustinere a initiativei private in domeniile traditionale de politici publice, in domeniul educatiei si sanatatii.

E necesar ca invatamantul privat sa fie cel putin la fel de bun ca cel de stat iar sistemul de sanatate privat nu trebuie sa fie mai scump decat sistemul de stat.

Ambele sa fie introduse in sistemele de stat. Mai precis sa fie beneficiarele fondului de asigurari de sanatate sau beneficiarele programelor gratuite de educatie finantate de catre stat.

Un alt element important este incadrarea mai buna, din punct de vedere legislativ si strategic, a bugetelor in comunitatile locale in bugetul national.

Aceasta este una dintre provocari, in care bugetele locale devin parte din bugetul national si, in acel moment, ele trebuie sa stie ca fiecare cheltuiala pe care o fac, fiecare credit pe care il angajeaza, este parte a deficitului bugetar.

Cea de-a doua componenta este legata de cresterea fortei active a bugetului, de care avem mare nevoie.

Ea se realizeaza pe urmatoarele directii: utilizarea intelepata a ajutorului de stat, alocarea unei sume de pana la 100 de milioane de euro pentru capitalizarea fondurilor de garantare, utilizarea sumelor necesare pentru ameliorarea managementului IMM-urilor si instrumentelor de export si un audit serios la EximBank.

A patra dimensiune este sustinerea intreprinderilor de a avea sume de cofinantare pentru absorbtia fondurilor europene.

In al cincilea rand, e nevoie de utilizarea fondurilor de stat acolo unde ele finanteaza integral politicile publice.

"Mafia imobiliara" îi mulțumește lui Nicușor Dan!

Prin natura meseriei am tangenta saptamanal cu cei mai mari dezvoltatori, constructori si investitori in real estate. In ultimele saptamani, avand in vedere conjunctura alegerilor locale, evident...