Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Cresc investitiile in invatamantul superior in Romania

Cresc investitiile in invatamantul superior in Romania
Invatamantul superior in Romania a suferit schimbari majore in ultimii 20 de ani, de la un domeniu mic si inabusit, in era comunista, la un sistem competitiv cu de 7 ori mai multi studenti, peste 100 de institutii si cercetari in permanenta dezvoltare. Exista unele provocari, precum cresterea calitatii invatamantului, insa investitiile in educatia superioara au crescut de 30 de ori in ultimii 7 ani, spune profesorul Paul Serban Agachi, presedintele consiliului profesoral al Universitatii Babes-Bolyai si membru al unei echipe care a condus reformele in invatamantul superior.


In 1989, anul tumultos pe care Uniunea Sovietica l-a faramitat, Romania detinea statistici triste cu privire la invatamantul superior: 600 de studenti la 100.000 de oameni, cifre aproximativ egale cu cele ale Siriei, potrivit Unesco. De atunci, a existat o producere in masa a educatiei superioare, iar astazi Romania are 3500 de studenti la 100.000 de oameni, de 6 ori mai mult fata de anul 1989.



Atunci existau mai putin de 20 de universitati. Astazi sunt peste 100 de institutii - 49 de universitati publice si colegii si universitati private, numar pe care Agachi il considera prea mare pentru o populatie de 21 de milioane de oameni. Exista 700.000 de studenti si aproximativ 40.000 academicieni, multi dintre acestia fiind atrasi din alte domenii, afirma universityworldnews.com.



Universitatile au platit scump in timpul erei comuniste. Politicile antiintelectuale au condus la detentia si moartea academicienilor, opresiunea vocilor critice si neglijarea severa a educatiei superioare.



Serban Agachi, inginer chimist, a apartinut unei familii care a avut de suferit in acei ani. Unchiul si socrul sau au fost amandoi inchisi:



"Am avut probleme, fiind angajat si promovat. Partidul nu ma placea." Dupa Revolutie, acesta a primit o bursa Fulbright si a plecat la Institutul Tehnologic din California, unde a stat din 1991 pana in 1992. "Mi s-a oferit un cotract, insa am preferat sa ma intorc," spune acesta.



Rectorul Universitatii Babes-Bolyai, profesorul Andrei Marga i-a propus lui Agachi sa se alature echipei sale. "Venind din America, Marga a fost de parerea ca voi fi deschis reformelor," explica acesta.



In afara de cei trei ani petrecuti in Iraq, ca membru al unei echipe Unesco, menita sa evalueze educatia superioara in aceasta tara, acesta lucreaza de atunci la Babes-Bolyai si astazi este presedintele consiliului academic, pozitie strategica de top.



Agachi a facut parte din echipa care a condus reforma universitatii, care a inceput in Romania in anul 1997. Efortul lor a fost mult usurat de doua programe: Phare, instrument al Uniunii Europene pentru Europa Centrala si de Est - acordat Romaniei in 2007 - si initiativa Bancii Mondiale despre care Agachi spune ca "a fost o transfuzie de sange pentru educatia superioara; pentru prima data am avut bani sa facem ceva serios."



In ciuda transformarii si dezvoltarii invatamantului superior din ultimii 10 ani, Romania mai are inca un drum lung de parcurs pana cand va putea concura cu cele mai dezvoltate tari europene, cand vine vorba de capitalul uman.



"Principala noastra problema este lipsa fortei calificate de munca," afirma Agachi. "Si pierdem multi oameni calificati, acestia plecand in alte tari europene care platesc mai bine." In Romania ramane o proportie foarte scazuta de oameni cu studii superioare, cu varste cuprinse intre 24 si 64 de ani - aproximativ 8%. "Nu stiu cum ii vom ajunge din urma," spune acesta.



Insa tara noastra este hotarata sa faca acest lucru: la lansarea unei conferinte la Babes-Bolyai, saptamana trecuta, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu a spus ca Romania intentioneaza sa implementeze modelul irlandez de dezvoltare economica, in stil propriu, investind in capitalul uman si in educatie.



Ca multe alte tari din Europa Centrala si de Est, care au trait transformari energice din 1989 incoace, Romania inca se confrunta cu multe provocari in domeniul educatiei superioare.



Melania Vergu, redactor sef la cotidianul Gandul, spune ca valorile educatiei superioare s-au pierdut in mediocritate si ca atunci cand Romania a trecut de la o societate asuprita la una libera, invatamantul superior nu a stiut cum sa reactioneze.



"Universitatile au trebuit sa accepte mult mai multi studenti. Au devenit niste afaceri. A fost o explozie de institutii private, create pentru profit. Acesta a fost un mare defect pana in 1997, cand ministrul educatiei de atunci, Andrei Marga, a reusit sa impuna o ordine." De asemenea, Vergu a subliniat coruptia, "clanurile academice" si lipsa autocriticii ca fiind probleme inca existente.



O alta provocare, exacerbata de acest proces de masa, este calitatea. Au existat initiative majore, precum crearea unei comisii de asigurare a calitatii, la sfarsitul anilor '90, Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior, in 2005, si introducerea unui sistem comprehensiv de evaluare profesionala interna, care a identificat prevederi legale si institutii slabe.



Insa cresterea calitatii necesita timp. La nivel institutional, a existat schimbarea programei si presiune asupra profesorilor pentru a se dedica mai mult cercetarii, printre alte initiative.



De asemenea, Agachi subliniaza probleme si in sectorul privat. "Multe institutii sunt 'false', nu universitati reale. Adesea, acestea nu au facilitatile necesare, ci sunt pur si simplu niste camere intr-o casa. Multe dintre acestea se concentreaza pe domeniile moderne si nu sunt preocupate de calitate."



Mai incurajator, spune acesta, "in ultimul timp, am observat ca piata valoreaza calificarile. Angajatorii vor absolventi ai unor universitati bune, prestigioase."



Inca o provocare este lipsa unei strategii nationale pentru invatamantul superior, desi UE finanteaza un nou proiect care trateaza aceasta problema. O lege cu privire la invatamantul superior a fost adoptata la mijlocul anilor '90 si imbunatatita in 2004, desi o noua lege va fi necesara odata cu finalizarea unei strategii, spune Agachi.



In cele din urma, lipsa investitiilor a fost o problema serioasa pentru educatia superioara in Romania. Insa acest lucru s-a schimbat radical, tara noastra primind fonduri majore pentru educatie, lucru care a condus la o crestere a investitiilor de 30 de ori, din 2001 pana acum.



Guvernele post-1989 au promis sa aloce educatiei 6% din PIB - insa pentru o lunga perioada de timp, nu au avut acesti bani. Sub o conducere liberala, dezvoltarea economica sustinuta, de 6-8% pe an, a crescut bugetul public, iar anul viitor, obiectivul de 6% va fi atins.



Din 2006, a existat si o uriasa investitie in cercetare. Fondurile pentru cercetare au crescut de la 0.18% din PIB, in 2005, la 0.69% in acest an si vor atinge tinta de 1% din PIB in 2010. Fondurile au fost alocate prin intermediul unor programe organizate dupa un plan national pentru cercetarea stiintifica, cu mai mult de 80% dintre acestea bazate pe burse competitive pentru infrastructura de cercetare, idei si resurse umane, precum functiile postdoctorale. Performanta in cercatare este monitorizata indeaproape.



"Incepand cu acest an, avem acces la fondurile structurale ale UE, care sunt oferite noilor tari ale UE pentru a incerca si pentru a atinge nivelul de dezvoltare al membrilor mai vechi, inclusiv pentru dezvoltarea drumurilor, a agriculturii si a infrastructurii pentru cercetare," spune Agachi.



Astazi, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca - o institutie de top cu radacini vechi de 427 de ani - se mandreste cu un mediu multi-cultural si are 55.000 de studenti, in 21 de facultati, inclusiv 3000 de doctoranzi si studenti la ID.



Cursurile se predau in 3 limbi - romana (42.000 de studenti), maghiara (7600) si germana (1100). In unele facultati, precum ASE-ul, exista si cursuri in limba franceza si engleza.



Bugetul Universitatii Babes-Bolyai a crescut la 110 milioane de euro (157.2 milioane de dolari) in acest an. Din aceasta suma, 43% sunt fonduri proprii, adunate din taxele de scolarizare, cercetare si servicii. Anul trecut, universitatea a cheltuit 7,5 milioane de euro pe echipament stiintific si va primi, in curand, inca 29 de milioane de euro pentru echipamente, plata doctoranzilor si instruirea studentilor.



"S-au petrecut multe schimbari intr-un timp scurt. A fost foarte antrenant, insa si foarte obositor", spune Agachi. "Insa cladirile sunt renovate, remobilate si echipate corespunzator. Universitatile sunt mai puternice si au un aspect mai frumos, iar viitorul invatamantului superior arata mult mai bine."






Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 2734 ori