Isarescu vorbeste de adoptarea euro de catre Romania peste un deceniu

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a aratat miercuri ca Romania are nevoie de inca zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor, la finalul acestui interval regasindu-se si o perioada de acalmie politica, fara alegeri timp de trei ani (2021-2023), recomandata pentru aderarea la euro.

Oficialul BNR a tinut o prezentare cu tema "Romania si zona euro" la conferinta internationala Espera 2013.

Isarescu a explicat ca printre factorii importanti pentru stabilirea calendarului de aderare se numara si asigurarea unui nivel suficient de inalt al PIB/locuitor exprimat la standardul puterii de cumparare (PPS) raportat la nivel mediu al Uniunii Europene.

El a aratat ca PIB/locuitor al Romaniei exprimat la PPS reprezenta circa 49% din nivelul mediu al UE in 2012, fata de 67% in cazul Estoniei in anul adoptarii euro (2011) si 58% in 2011 in cazul Letoniei (care va adopta euro in 2014).

"Cu un diferential de crestere economica de 2 puncte procentuale pe an in favoarea Romaniei, ar fi necesari 10 ani pentru ca nivelul PIB/locuitor sa ajunga la circa 60% din media UE", se spune in prezentarea sustinuta de guvernatorul BNR.

De asemenea, Isarescu pledeaza pentru plasarea datei-tinta de adoptare a euro la/catre finalul unei perioade de relativa acalmie politica din perspectiva ciclului electoral.

"Presupunand ca preconizata modificare a Constitutiei nu va elimina decalajul dintre alegerile parlamentare si locale, pe de o parte, si alegerile prezidentiale, pe de alta parte, perioada cea mai calma din punct de vedere electoral ar fi 2021-2023 (trei ani consecutivi fara alegeri)", se mai spune in prezentare.

Isarescu a mai punctat si nevoia de progrese substantiale in planul reformelor structurale, incluzand continuarea procesului de privatizare/restructurare a companiilor de stat, cresterea flexibilitatii pietei muncii si a gradului de ocupare si finalizarea liberalizarii preturilor administrate, conform actualului calendar agreat de guvern cu FMI si cu Comisia Europeana (pentru energie electrica, in perioada 2014-2017 si pentru gaze, in perioada 2016-2018).

Potrivit sefului bancii centrale, Romania a realizat progrese semnificative in sensul indeplinirii criteriilor de convergenta, doar rata inflatiei si ratele dobanzilor pe termen lung depasind inca valorile de referinta ale criteriilor de la Maastricht, insa cele mai recente proiectii sugereaza indeplinirea acestora in cursul anului 2014.

"In cadrul tabloului de bord, PIIN ramane singurul indicator situat in afara zonei de confort, insa corectia acestuia este, in mod inevitabil, rezultatul unui proces de durata. Din perspectiva setului mai larg de elemente relevante pentru alegerea momentului propice (convergenta reala si economie politica), importante sunt: Finalizarea reformelor institutionale in zona euro; Evitarea derapajelor interne; Cvasi-consens politic intern; Progrese vizibile in sfera convergentei reale", se mai arata in prezentare.

Isarescu a mai spus ca dintre cele zece state care au aderat dupa 2004 la Uniunea Europeana, doar cinci au aderat sau sunt in curs de aderare (Slovenia - 2007, Slovacia - 2009, Estonia - 2011, Letonia - 2014, Lituania - in cel mai scurt timp posibil -2015?), in timp ce Bulgaria, Cheia, Ungaria, Polonia si Romania au renuntat au renuntat la datele tinta.

Calendarul stabilit la momentul intrarii in Uniunea Europeana, in 2007, stabilea ca Romania urma sa adere la zona euro in anul 2015, dar dupa declansarea crizei financiare din 2008 aceasta tinta a fost abandonata.