Editorial Mircea Cosea. Obsesia poloneza...

Vineri, 05 Iulie 2013, ora 13:25
4384 citiri
Editorial Mircea Cosea. Obsesia poloneza...
Mircea Cosea, analist economic

A ajuns aproape obsesiva referirea pe care oficalitatile o fac la experienta poloneza. De la regionalizare, constitutie, politica agrara si pana la accesarea fondurilor europene, experienta poloneza este mentionata nu numai pentru a demonstra dorinta meritorie de a invata din realizarile altora ci si pentru a justifica unele masuri nu indejuns de clare si de populare la nivelul cetateanului roman.

Asa se explica si graba cu care se doreste regionalizarea, in lipsa unei argumentatii serioase si a unei minime transparente: "asa au facut si polonezii".

Desigur, nimeni nu poate contesta faptul ca experienta poloneza este de succes, dar cat de viabila si de adaptabila este in cazul Romaniei? O comparatie, chiar sumara, a realitatilor poloneze cu cele romanesti poate ar ajuta la o mai buna intelegere a limitelor maxime dar si minime pana la care experienta poloneza ne este accesibila.

Un start diferit

In "OECD Economic Survey: Poland 1992" se spunea ca "dupa 45 de ani de comunism, Polonia a trecut aproape fara nicio tranzitie de la economia planificata, la cea de piata". Romania a avut nevoie de aproape 20 de ani de tranzitie pentru a obtine cu dificultate recunoasterea statutului de economie de piata functionala.

Este o diferenta ce poate fi explicata si prin situatia in care se gaseau cele doua tari in momentul caderii Zidului Berlinului. Iata cum se prezenta aceasta:

  • Proprietatea statului (socialista de stat) asupra activelor din industrie, agricultura si servicii era in Polonia de circa 58%, iar in Romania de circa 96%.
  • In Romania, cooperativizarea socialista a agriculturii acoperea aproape 95% din terenul agricol, iar in Polonia numai 18%.
  • Sectorul serviciilor era in proportie de peste 50% privat in Polonia, iar in Romania nu depasea 2%.
  • Din 1985, au aparut in Polonia primele elemente ale unui sector bancar si de asigurari privat, fenomen de neconceput in sistemul economic etatist al Romaniei.
  • Inca din perioada 1973-1975, Polonia utiliza in sistemul planificat de conducere a economiei instrumente specifice pietei (raport cerere/oferta) pentru echilibrarea balantelor energetice si de materii prime, continuand principiile reformei economice promovate de "primavara pragheza" din 1968 a guvernului Alexander Dubcek.

    Regimul comunist din Polonia a practicat o politica de deschidere spre exterior inca din perioada 1975-1980, nu numai prin extinderea relatiilor economice cu occidentul, prioritar cu SUA, Republica Federala Germana si Franta, ci si cu puternicele grupuri de lobby ale diasporei poloneze. Este inceputul unei perioade cand se intensifica fluxul de capital investitional occidental in economia poloneza (proces inregistrat si in Ungaria) prin primele elemente de delocalizare (Fiat, Gillette, Danone, Kodak, Colgate-Palmolive, Siemens, Renault-Saviem etc).

    Deschiderea spre exterior a Poloniei este sprijinita si de imbunatatirea imaginii sale internationale, ca urmare a influentei prestigiului papei Ioan Paul II si a miscarii "Solidarnost". In aceeasi perioada, Romania intra intr-un proces de autarhizare si izolare economica, informatica si politica.

    Spre deosebire de Romania, Polonia a avut sansa in 1990 sa nu aiba un prim mimistru care sa considere ca industria este un morman de fiare vechi si sa procedeze ca atare. In Polonia, dupa efectuarea de analize si studii s-a considerat ca industria nu era eficienta, dar nu inutila, ceea ce a condus la declansarea unei strategii de modernizare si tehnologizare cu o politica activa de atragere a capitalului strain.

    Sunt doar cateva elemente care ne conduc la concluzia avansului substantial pe care in 1990 Polonia il avea fata de Romania in domenii cheie ale economiei de piata si ale crearii unui mediu economic favorabil acesteia: ponderea importanta a proprietatii private, existenta unor elemente de economie de piata concurentionala, aparitia elementelor de capital strain in domeniul productiei materiale, crearea unei culturi manageriale a intreprinzatorului privat, aparitia unei clase mijlocii cu interese antreprenoriale, imbunatatirea importanta a imaginii externe, sprijinul acordat de catre diaspora. Putem spune ca Romania nu a avut doar intarzieri in dinamica politicii economice promovata in Polonia, ci a avut o dinamica total diferita, fiind la antipodul strategiei poloneze.

    Politici poloneze anticriza

    Este cunoscut faptul ca Polonia este singura tara europeana care a reusit sa traverseze criza fara a cunoste recesiunea economica sau inflamarea situatiei sociale. Din nou, se observa deosebiri radicale fata de Romania.

    Principalul "motor" economic al Poloniei in evitarea recesiunii l-a constituit consumul intern. Contrar filozofiei FMI, Polonia a considerat ca poate forta consumul intern ca factor de crestere economica si a reusit. Nu a ignorat nici exportul dar l-a reorientat spre zonele mai putin sau deloc afectate de criza (zona BRIC).

    Polonia si-a folosit cu succes moneda nationala ca "amortizor" de criza prin politici de devalorizare a zlotului. Concomitent, Banca Nationala a procedat la reduceri repetate a dobanzii de referinta, ajungand actualmente (ianurie 2013) la 4%.

    S-a adoptat un asa numit coktail de masuri austeritate/relansare, evitand impingerea austeritatii pana la limita la care afecteaza domeniile vitale ale societatii (sanatate, educatie, siguranta cetateanului) sau se reduce motivarea mediului economic pentru efortul investitional.

    Masurile mai importante din acest punct de vedere sunt urmatoarele:

  • limitarea interventiei administrative a statului in economia privata prin reducerea timpului si formalitatilor de infiintare a intreprinderilor;
  • crearea unui "ghiseu unic" pentru infiintarea intreprindeilor tinerilor pana la 30 ani (2011);
  • reducerea graduala a impozitului pe venit a persoanelor fizice si a CAS-ului (2007-2009);
  • limitarea unor privilegii salariale a personalului de conducere din societatile de stat (prime de protocol, compensatii de pensionare) ca si limitarea posibilitatii de pensionare anticipata (2008);
  • in vederea activarii pietei imobiliare s-a eliminat orice restrictie limitativa in stabilirea chiriilor si s-a redus (8,5%) impozitul pe venitul locativ (2010).
  • Polonia, de la exemplu de urmat, la manipularea opiniei publice

    Orice experienta straina ne poate folosi, orice model poate fi adaptat, dar cu conditia renuntarii la practica "scoaterii din context". A spune ca regionalizarea este imediat necesara pentru ca experienta poloneza a dovedit ca regionalizarea duce la cresterea gradului de accesare a fondurilor europene, este o scoatere din context si poate deveni chiar o forma de manipulare a opiniei publice.

    Nu excludem faptul ca s-ar putea ca regionalizarea din Polonia sa fi dus la o accesare sporita dar nu trebuie exclus nici contextul in care s-a facut si functioneaza regionaliozarea poloneza. Este un context, economic, politic si social care favorizeaza si eficientizeaza, ca un mediu prietenos si incurajator, masurile de politica economica sau administrativo-teritoriale.

    Este un context care, dupa cum s-a aratat mai sus, a fost creat in timp, pe baza unor strategii si a unor linii generale de dezvoltare.

    Polonia are, ca sa vorbim mai plastic, un ogor deja curatat, arat si pregatit pentru orice s-ar semana. Este garantia existentei unui "suport", pe care se poate construi un ansamblu coordonat de politici economice si sociale.

    Tot plastic, putem spune ca Romania are in prezent un ogor plin de buruieni si maracini pe care inca nu l-a destelenit, inca nu l-a arat, inca nu l-a pregatit, dar pe care spera, cu naivitate, ca va obtine aceeasi recolta ca cea poloneza.

    #regionalizare Polonia, #exemplul economic polonez, #economia poloneza , #stiri Mircea Cosea