Mihai Tanasescu: "Era obtinerii banului usor s-a incheiat"

Cheltuirea banului public, restructurarea aparatului bugetar, stabilirea prioritatilor si apoi asumarea lor la nivel politic, acestea sunt caile pe care reprezentantul Romaniei la Fondul Monetar International (FMI), Mihai Tanasescu, le vede aplicate dupa iesirea din criza. Segmentul agricultura-industrie alimentara este vazut ca un viitor motor de crestere, iar companiile trebuie sa stie ca, dupa criza, banii ieftini nu vor mai fi de gasit. Cel mai usor lucru prin care bancile vor putea fi convinse sa reia creditarea va fi, pur si simplu, existenta proiectelor bune. Cine are urechi de auzit (politicienii si oamenii de afaceri), sa auda.

Mihai Tanasescu: As vrea sa incep prin a va spune ca, in acest moment, una din cauzele care au condus ca aceasta criza mondiala sa afecteze Romania intr-un grad mult mai mare decat alte tari a fost dezechilibrul extern inregistrat in anii anteriori.

Acesta s-a datorat unui consum - atat la nivelul corporatiilor, individului dar si al statului - bazat in cea mai mare parte pe fonduri externe, ca urmare a unei oferte slabe de pe piata interna. Aceasta criza cred ca trebuie sa ne invete ca, in acest moment, fara o regandire a ofertei interne pentru o reechilibrare a consumului in mod corespunzator, nu se mai poate continua prin acumularea de datorie externa.

Este necesar ca prin noi politici publice economice sa incepem o schimbare de structura a economiei romanesti, prin atragerea de resurse din sectorul privat cumulat cu resurse publice si care sa redeseneze prioritatile pe termen lung ale economiei romanesti.

TfYB: Exista o serie de scenarii legate de iesirea din criza a economiei romanesti. Puteti imagina propriul scenariu? Care credeti ca vor fi semnele clare (macro si microeconomice) ale iesirii din criza?

Mihai Tanasescu: Iesirea din criza nu se face peste noapte. Noi am mostenit la inceputul crizei un model de politici publice mari consumatoare de resurse, dar cu eficienta foarte scazuta.

Aceste resurse erau si sunt in continuare indreptate catre consum (salarii, pensii, aparat public supradimensionat etc) si foarte putin catre ramuri aducatoare de valoare adaugata, ceea ce a facut practic imposibil sa putem folosi stimulente fiscale precum alte tari.

Noi a trebuit sa indreptam greselile trecutului si apoi sa ne gandim ce putem face pentru iesirea din criza. Reforma sistemului institutional public reclama o noua reasezare a modului in care se efectueaza cheltuirea banului public.

Pe termen scurt, guvernul trebuie sa se concentreze in a finaliza legislatia legata de reforma administratiei publice cu aplicabilitate imediata. Resursele astfel economisite trebuie indreptate catre doua-trei prioritati care sa atraga surse private sau europene pentru crearea unei forte critice de relansare economica.

Pe termen mediu, este nevoie de reasezarea structurii cheltuielilor publice pe destinatii care creaza locuri de munca si crestere economica dar, si mai important, creaza stabilitate si predictibilitate. Aceasta atrage dupa sine noi resurse care se vor consolida cu cele europene pentru proiectii pe termen lung.

Insa cel mai important este ca strategia astfel desenata sa fie acceptata la nivel politic, respectata si implementata corect. Acum avem prea multe proiecte, neprioritizate, cu sume mari de bani folosite necorespunzator si fara o urmarire clara a valorii lor adaugate. Avem nevoie de viziune, determinare si disciplina.

TfYB: Exista doua motoare care pot ajuta la depasirea recesiunii in economia noastra: unul intern, altul extern. Care va conta mai mult? In ce fel?

Mihai Tanasescu: Amandoua se completeaza. Motorul intern trebuie indreptat catre ce se cere in acest moment. De exemplu, o regandire a procesului de productie, procesare, desfacere la nivelul industriei alimentare, prin folosirea de resurse interne care sa aiba ca baza o politica agricola vizionara, precum si folosirea surselor atrase europene, pentru consolidare si dezvoltare. Important este sa stim ce vrem.

TfYB: Vorbiti, intr-un interviu recent, despre prioritatile care ar trebui sa existe in economia romaneasca: agricultura, mediu, sectorul energetic, infrastructura. Ce ar trebui facut si cum ar trebui actionat pentru ca prioritatile unui guvern, oricare ar fi ele si oricare ar fi guvernul, sa se regaseasca in practica?

Mihai Tanasescu: Cred ca actuala situatie a demonstrat ca nu mai putem sa asteptam sa crestem economic la voia intamplarii, fara propriile strategii. Prioritatile trebuie stabilite in functie de ce vrem sa dezvoltam pe termen lung.

Aici o importanta deosebita o va juca identificarea resurselor pentru aplicarea strategiilor sectoriale. Am mentionat de mai multe ori ca segmentul agricultura-industrie alimentara poate sa fie motorul unei cresteri de lunga durata.

Apoi, in contextul actual, o dezvoltare catre o economie verde, cu implicatii in imbunatatirea mediului, dar si cu o strategie energetica corelata cu strategia europeana ar putea atrage importante surse financiare.

Desigur, asa cum mentionam, dezvoltarea acestor sectoare, inclusiv infrastructura educationala, sanitara si rutiera, are nevoie de determinare, disciplinare si nu in ultimul rand de consecventa in dezvoltarea proiectelor respective.

O strategie nationala inseamna ca fortele politice sa implementeze pe termen lung astfel de proiecte, iar succesiunea politica sa insemne continuitate si nu oprirea si luarea de la capat a proiectelor respective.

Aceasta inseamna, de fapt, o maturitate politica.

TfYB: Ce credeti ca este important in dezvoltarea si incurajarea mediului de afaceri?

Mihai Tanasescu: Mediul de afaceri are nevoie de cateva lucruri simple. In primul rand, are nevoie de o legislatie simpla, transparenta si consecventa cu principiile economiei de piata. Are nevoie de stabilitate si predictibilitate.

Trebuie sa existe o comunicare constanta si corecta intre mediul de afaceri si institutiile statului si care sa contribuie la consolidarea increderii intre parteneri. Debirocratizarea administratiei va insemna si mai mult decat cresterea increderii, va insemna diminuarea coruptiei si, nu in ultimul rand, proiecte mai ieftine si mai solide.

TfYB: Vorbiti despre slaba utilizare a instrumentelor de garantare. Recent, un fost ministru de finante, domnul Sebastian Vladescu, a pledat, intr-un interviu, pentru folosirea mult mai agresiva a garantiilor de stat. Unde incepe si unde se termina utilizarea garantiilor? Care sunt beneficiile si care sunt riscurile utilizarii acestor instrumente? 

Mihai Tanasescu: Desigur, in special in aceste zile, guvernele folosesc garantiile de stat drept instrumente fiscale pentru proiecte care sa conduca la crestere economica. Si noi putem sa folosim aceste tipuri de garantii.

Cel mai important este sa facem strategia pentru care vrem sa folosim aceste instrumente. Nu cred ca a merge pe varianta "primul venit, primul servit" este cea mai buna. Sa nu uitam ca cel mai important este sa eficientizam folosirea acestor garantii, in sensul de a le indrepta catre acele proiecte - parte a unei gandiri pe termen lung - care sa ajute economia in aceste momente complicate.

Sa nu uitam, totusi, ca aceste garantii reprezinta niste pasive pentru statul roman, care se pot transforma in riscuri foarte mari pentru bugetul de stat. Mai mult, daca aceste garantii sunt acordate in alte monede decat leul, pot sa apara din nou riscuri de expunere pe datoria externa, care ar crea noi vulnerabilitati. Deci, cred ca sunt un instrument important, dar folosirea lor trebuie sa fie eficienta, cu riscuri minime pentru bugetul de stat.

TfYB: Nivelul de absorbtie a fondurilor europene este, in continuare, redus. De ce credeti ca se intampla asa?

Mihai Tanasescu: Vorbeam inainte de reforma administratiei. Faptul ca aceasta administratie a crescut, nu a condus in mod automat si la eficientizarea ei ci, din contra. Acum cred ca este momentul ca reforma inceputa sa continue, in special la nivel local si central, iar atragerea fondurilor europene sa fie asezata in centrul intregului proces de restructurare.

Nu este mai putin adevarat ca si birocratia Bruxelles-ului este un factor care incetineste acest proces de absorbtie, dar lipsa unui proiect national care sa faca din absorbtia fondurilor europene un proiect de grad zero, este principala cauza a nivelului redus de atragere de fonduri europene.

TfYB: De ce credeti ca exista, in continuare, "o ruptura" intre sectorul bancar si companii. Cat credeti ca va mai dura aceasta situatie?

Mihai Tanasescu: As vrea sa va spun ca aceasta criza economica, determinata de criza financiara, nu se va incheia fara o restructurare a sectorului bancar. Sectorul bancar inregistreaza inca balante cu pierderi, este necapitalizat suficient si are un apetit scazut pentru noi riscuri, ceea ce face ca intregul sistem sa continue sufere.

Neincrederea care s-a instalat nu a disparut, iar sistemul este inca in convalescenta. Este nevoie de noi reguli, de noi standarde care sa determine ca sectorul bancar mondial sa-si reia functia de imprumutator.

De aceea, summitul G20 a recomandat clar ca reforma sistemului bancar sa fie prioritatea zero pentru intreaga lume. La noi, chiar daca avem un sector stabil, profitabil, creditarea se reia treptat, pe masura ce si companiile inteleg ca trebuie sa vina cu proiecte solide, bine definite, cu riscuri mult mai mici.

De fapt, asistam la o noua structurare a creditului, cu valente indreptate mai mult catre calitate si performanta si mai putin catre risc. Era obtinerii «banului usor» s-a incheiat. Urmeaza o noua etapa in care banii se vor obtine mult mai greu, dar care are avantajul ca va dezvolta proiecte mult mai atent construite si mult mai stabile.

TfYB: Credeti ca este necesara schimbarea sistemului de taxe si impozite, in sensul modificarii nivelului acestora? Ce s-ar putea schimba si cat de profund?

Mihai Tanasescu: Am vazut recent ca unii analisti prevad o crestere iminenta a taxarii, in anul 2010. Desigur, acest lucru este posibil daca masurile de reforma structurala nu sunt aplicate corespunzator iar reforma cheltuielilor publice nu va fi suficienta. Personal, pledez catre o accelerare a reformelor structurale la nivelul cheltuielilor publice si mai putin pentru cresterea taxarii.

TfYB: Care credeti ca sunt zonele prin care scapa fiscalizarea economiei? Cum se pot aduce mai multe venituri la buget fara a mari, neaparat, impozitele sau taxele?

Mihai Tanasescu: Imbunatatirea administratiei fiscale este o componenta importanta a reformelor structurale. Se pierd multi bani ca urmare a unei administratii nereformate. Exista, in acelasi timp, si unele sectoare care nu contribuie la bugetul de stat pe masura importantei lor.

Aici ma refer la agricultura. De aceea, reforma agriculturii inseamna de fapt si o contributie mai mare a acestei ramuri la formarea veniturilor bugetului de stat. Sunt alte ramuri in care evaziunea fiscala inca este mare, precum constructiile.

Si aici, prin imbunatatirea actului de control, prin reglementari mai stricte se pot aduce imbunatatiri colectarii impozitelor. Cred ca reformarea administratiei fiscale va conduce, in viitor, la atragerea unor surse de venituri mult mai mari la bugetul de stat si implicit la scaderea evaziunii fiscale, care a inregistrat in ultimii ani un trend crescator.

Un interviu de Constantin Rudnitchi 

"Together for your business" este o sectiune sustinuta editorial de Camera de Comert si Industrie a Romaniei

Razer a lansat noul model de mouse Viper V3 Pro, conceput alături de gameri profesioniști

Razer a lansat noul model de mouse Viper V3 Pro, conceput în colaborare cu unii dintre cei mai buni jucători de esports, inclusiv Zachary „zekken” Patrone, campion și MVP al turneului...

China abandonează Rusia: Se salvează de frica SUA, după ce a primit o lovitură majoră

Cele două națiuni, China și Rusia și-au întărit alianța, iar Xi Jinping și Vladimir Putin au făcut schimb de vizite în capitalele lor în ultimul an pentru a-și reitera angajamentul...