Ce facem cu banii din marile privatizari?

Marti, 20 Decembrie 2005, ora 01:41
953 citiri

In cateva zile, ar trebui sa stim cat ne va aduce privatizarea secolului, BCR. Vom sti si cati bani ne-a rezervat Europa, dupa aprigele discutii pe tema bugetului. Nu ne e clar insa ce vom face cu atatia bani."Ministerul Finantelor si Transporturilor a anuntat ca a obtinut 14,8 miliarde de euro din controversata vanzare a pachetelor majoritare de actiuni detinute la trei companii care administreaza cele mai importante autostrazi. Sumele obtinute vor fi utilizate pentru reducerea datoriilor Frantei, precum si pentru finantarea dezvoltarii infrastructurii".

Era de asteptat ca stirea sa nu fie de pe la noi. Mai intai ca noi n-avem decat 200 km de autostrada (deci n-avem cum sa visam la o asemenea suma din vanzarea administratorilor acestora) si apoi avem un Guvern mult prea complex (deci n-avea cum sa comaseze "simplist" doua portofolii grele precum Finantele si Transporturile).

Exista insa si similitudini. Si nu ne referim aici la controversata privatizare (sunt politicieni francezi, chiar din tabara Guvernului, care spun ca pretul e prea mic, chiar daca este peste asteptarile din vara ale Guvernului, de 12 miliarde). Ne gandim la dezbaterile din aceasta perioada privind destinatia pe care trebuie sa o aiba banii din privatizare.

Clar - la bodega, nu!

"Apar mesaje publice de genul <>. Am auzit politicieni care propun ca jumatate din banii obtinuti din privatizarea BCR sa fie folositi pentru plata unor salarii. Se intorc mosii nostri in mormant. Ei, cand vindeau un ogor, stiau ca daca merg apoi la carciuma, banii sunt dusi". La sfarsitul lunii trecute, presa relua savuroasa lectie batraneasca a guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, de a nu prapadi banii. "Banii din privatizari, inclusiv din privatizarea BCR, nu se vor irosi pe nimicuri, ci vrem sa ii investim in lucrari de infrastructura. Ma refer nu numai la infrastructura rutiera, ci si la cea educationala, sanitara", a intarit, saptamana trecuta, si premierul Calin Popescu Tariceanu.

"O cota parte din banii din privatizari va merge pentru finantarea deficitului sistemului public de pensii, deficit care va aparea dupa introducerea sistemul pensiilor administrate privat" - a anuntat Mihai Seitan, presedintele Casei Nationale de Pensii si Asigurari. Se vorbeste de un deficit de doua miliarde de euro, pentru urmatorii cinci ani.

Cam la aceleasi destinatii se gandesc si reprezentantii Opozitiei. PSD a anuntat ca a definitivat un proiect de lege privind folosirea banilor de pe BCR - cel mult o treime din suma pentru finantarea fondurilor universale de pensii, cel mult o treime pentru programul de construire de autostrazi si aceeasi proportie pentru finantarea unui program special pentru asigurarea de apa curenta si canalizare in zonele rurale.

Chiar daca, prin ce spun, politicienii n-ar vrea sa-i supere pe mosii nostri, se pare ca vor "sa ne intoarca" pe noi, pe cei azi, cu probleme asa-zise de fond. "Banii se vor duce intr-un fond de dezvoltare a infrastructurii, care sa fie administrat de Compania de Investitii - spune Guvernul. "Vreau sa-i atrag atentia premierului Tariceanu ca, daca va face acest lucru, cand vom reveni la guvernare vom anula aceasta gaselnita", a replicat Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor in fostul Guvern.

Argumentul sau este ca intr-un un fond paralel cu bugetul de stat banii nu sunt folositi transparent.

Interesant este ca tocmai sub fostul Guvern s-a lansat Compania Nationala de Infrastructura, cea care a administrat fondurile pentru construirea a 143 de sali de sport. Companie care nu se va desfiinta, spune actualul Guvern, pentru ca nu se va suprapune peste viitoarea companie.

Jocul de-a transparenta

Cu companie, fara companie, cu fond, fara fond... Este clar ca o discutie despre transparenta este un joc politicianist. In realitate, nici un guvern nu se gandeste la transparenta.

"Privatizarea serviciilor publice a fost insotita de un deficit de informatii relevante, care a subminat controlul asupra banului public. Astfel, nu se poate evalua privatizarea, nu putem sti impactul masiv al redistribuirii, de la marea masa a populatiei la elita financiara", spune Jean Shaoul, de la Universitatea Manchester (Marea Britanie), bazandu-se pe experienta britanica.

La noi, nimeni nu poate spune ce s-a facut din privatizarile de pana acum.

De la datoria publica la mila publica

Printr-o prevedere din 2000, se stabilea ca banii adusi de institutiile de privatizare si de AVAS erau folositi exclusiv pentru diminuarea datoriei publice interne.

La sfarsitul anului 2003, Guvernul Nastase stabilea ca banii obtinuti din privatizari se utilizeaza pe destinatiile prevazute prin hotarare de guvern, in timp ce doar banii obtinuti din valorificarea activelor bancare neperformante urma sa fie folositi la rascumpararea titlurilor de stat, in vederea diminuarii datoriei publice interne. O schimbare mai degraba de forma - guvernul voia sa-si asigure acoperirea legala pentru o serie de cheltuieli neprevazute si totusi previzibile. In numai cateva zile, era adopata o hotarare prin care din banii de privatizare se acoperea valoarea nominala a actiunilor rezultate din conversia datoriilor pe care le aveau la furnizorii de utilitati cinci societati - USG Govora, Republica Bucuresti, Nitramonia Fagaras, Chimcomplex Borzesti, Fortus Iasi. Continuarea acestui stil de stergere a datoriilor era previzibila - prin primavara, actualul guvern a extins lista cu societatile Industruia Sarmei Campia Turzii, Letea Bacau, Chimcomplex Borzesti, Fortus Iasi, CS Resita, Bicapa Tarnaveni, Metalurgica Resita, Siderurgica Hunedoara, Hart Miercurea-Ciuc.

Hotararile celor doua guverne, Nastase si Tariceanu, veneau in conditiile in care atat debitorii, cat si furnizorii de utilitati se pregatesc de privatizare si deci situatia datoriilor trebuie sa fie reglata pe bani adevarati.

Obiceiul continua. Saptamana trecuta, Guvernul a transmis clar mesajul ca datoriile istorice la bugete ale unor societati de stat (CFR, Termoelectrica) vor fi anulate prin transformarea in actiuni, majorandu-se astfel capitalul social. Asadar, statul are de incasat bani de la intreprinderi care sunt ale lui; renunta la bani, iar in schimbul lor devine proprietarul unei intreprinderi "mai mari". Nu e clar insa din ce surse va fi acoperita totusi contravaloarea acestor datorii convertite. Prima sursa ramane insa tot recurgerea la banii din privatizare.

Nici revenirea la destinatia initiala a acestor bani, respectiv diminuarea datoriei publice interne, nu este mai productiva. La sfarsitul lunii septembrie, datoria publica guvernamentala se cifra la 13.985,4 milioane de lei (139.854 miliarde de lei vechi). Din aceasta, 11.840,3 milioane datoria generata de deficitul bugetului general consolidat si de activele neperformante preluate de stat la datoria publica (clasicele datorii Bancorex, Banckoop...), iar restul reprezinta datorie publica interna garantata - generata de garantiile acordate pentru creditele interne (printre contractanti gasim Romavia, SRI, Tarom, Sicomed).

O sama de ganduri

Presupunem ca am stabilit, de principiu, ce vom face cu banii din marile privatizari. Nu putem spune decat ca "principiul e just".

Am vrea sa folosim un limbaj mai apropiat de zilele noastre, in care ideologia goala de continut sa fie inlocuita cu proiecte pline de sens. "Numai ca e prea devreme pentru asa ceva" - am primit, stereotip, raspunsuri de la Transporturi si Turism, Lucrari Publice, Educatie, Sanatate. E prea devreme sa vezi daca aceste ministere au pregatita o lista de proiecte care, intr-o ordine de prioritizare, de-abia asteapta sa gaseasca surse de finantare. La noi, pare deplasat sa-ti imaginezi ca exista proiecte fierbinti care au fost prinse in bugetul pe 2006, dar, tocmai pentru ca bugetul e mic (doar toti ministri se plang de asa ceva) au mai ramas destule urgente pe dinafara. "Fondul va fi operational de-abia de la jumatatea anului viitor, cand vor intra banii din privatizare, inca nu avem o lista de proiecte in afara celor din buget. Trebuie sa avem consultari in teritoriu, sa vedem care sunt prioritatile", ne spune Georgeta Terciu, consilier al ministrului delegat pentru Lucrarile Publice. La Ministerul Educatiei, in bugetul de 3,7% din PIB sunt prinse 18 proiecte, cu finantare pentru strictul necesar. Pentru aplanarea recentei greve a profesorilor, Guvernul a mai promis alocarea suplimentara a 1% din PIB, "dar numai pe proiecte", se spunea obsesiv. Dar, cum se vede, obsesia nu e la politician, pentru ca inca nu se stie pe ce fel de proiecte. La Sanatate, tara arde si nu au timp sa se gandeasca nici macar la ce va fi poimaine.

Proiecte marca "sedinta de partid"

Ajungand la Transporturi, chiar ca ne intoarcem in epoca de aur a realizarilor marete. Zilele trecute, in Palatul Transporturilor, s-au desfasurat lucrarile Forumului consultativ privind Programul Operational Sectorial (POS), Infrastructura de Transport, aferent Prioritatii 2, "Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport" din cadrul Planului National de Dezvoltare 2007-2013. Participantii au cazut de acord ca, obiectivul general "vizeaza asigurarea unei infrastructuri de transport extinse, moderne si durabile, precum si a tuturor celorlalte conditii privind dezvoltarea durabila a economiei si imbunatirea calitatii vietii, astfel incat volumul activitatii de transport in PIB sa creasca de la 3,6 mld. E, in prezent, la minimu 7 mld. E pana in 2015". Mai departe, exista planuri si actiuni. Obiectivul general si obiectivele specifice vor fi atinse prin intermediul a trei subprioritati:

1. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport transeuropene si a retelelor de legaturi;

2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de interes national si imbunatatirea serviciilor aferente;

3. Dezvoltarea durabila a sectorului transporturi.

Mai exista si asa-numitele prioritati orizontale, dinte care nu ne oprim decat asupra primeia "1. Egalitatea de sanse - actiuni pentru mentinerea principiului egalitatii de sanse intre femei si barbati". Vorba guvernatorului Isarescu: "La investitii trebuie sa muncesti, sa depui efort, sa faci proiecte. Toate proiectele din Romania sunt ganduri. Nu exista nimic in spatele lor in afara de consum".

Intre gandurile planului de la Transporturi, "concrete" sunt insiruirile de lucrari care vor fi propuse fondurilor europene. Spre exemplu, in domeniul rutier, pentru fondul de coeziune, sunt propuse autostrazile Nadlac-Arad, Orastie-Sibiu, Lugoj-Deva, Sibiu-Pitesti, Cernavoda-Constanta, varianta de ocolire a orasului Sebes. La eventualele intrebari colaterale ar trebui sa ne multumim sa stim ca exista opt criterii de selectie a proiectelor, printre care criterii aferente procesului de aderare la UE, criteriile politicii de transport, criterii socio-politice...

Exemplul fostilor tovarasi

Ceva mai la Vest, niste fosti tovarasi au inteles cum pot sa convinga ca fac si stiu ce fac. Imaginea alaturata este captata din programul actualizat de conregenta 2005-2008 al Republicii Ungaria. Casetele explica fara vorbe de ce s-a luat decizia construirii austrazilor - cu rosu sunt contractele incheiate, iar cu albastru contractele in curs de derulare pentru investitii. Investitii aduse de autostrazile care se vor construi in perioada 2003-2010. Iata numai ce se anunta - vreo 49 miliarde de forinti (1 eur = 255 HUF) de la Bridgestone (industria cauciucului), 33 de miliarde de la Borsodchem (chimie), 20,8 de miliarde de forinti de la Nokia (telefonie mobila). Pana la sfarsitul lui 2007, Ungaria sie ca va avea autostrazi de-a lungul coridoarelor europene care o tranziteaza. Saptamana trecuta a finalizat autostrada care aduce Europa pana la Bors.

Noi, de principiu, stim ca se va finaliza autostrada Brasov-Bors, a carei utilitate nu se mai discuta (dupa cum a declarat premierul Tariceanu. E drept ca nu stim inca de unde sa incepem, care parte e mai importanta. Mai stim ca, de principiu, autostrada va aduce cu sine investitii. E drept ca nu stim inca mai nimic din cine ar putea sa vina. Dar, de principiu, la anul va fi mai bine...

Privatizarea care aduce bani europeni

100 km de autostrada ne aduc o crestere de 1% din PIB - prin acest argument forte, premierul Ungariei, Ferenc Gyurcsany, explica recent Europei de ce tine cu dintii la un deficit bugetar relativ mare, de 6% din PIB. (vezi www.baniinostri.ro). La noi, Finantele se lauda ca dupa 11 luni si sase zile avem un excedent care urca la aproape 1% din PIB. (Nu spun insa ca acesta este rezultatul faptului ca nu s-au derulat investitiile programate). Dar, chiar si asa, analistii economici avertizeaza asupra situatiei atipice a Romaniei - are nevoie de cheltuieli mari in infrastructura, dar nu poate fi supusa unui soc de investitii. "In timp istoric, Romania nu s-a potrivit cu Uniunea Europeana. Investitiile in infrastructura vor avea efect asupra inflatiei si a deficitelor externe", avertiza analistul Daniel Daianu.

Ultimele date ale statisticii oficiale - crestere cu doar cu 3,6% a PIB pe noua luni, sensibil sub asteptari - plus avertizarea BNR - inflatie anuala cel mai probabil peste 8,5% - vorbesc despre sanatatea subreda a economiei romanesti.

"Asta nu inseamna insa ca nu trebuie sa utilizam banii din privatizare in infrastructura. Trebuie sa luam in considerare faptul ca totusi banii nu se vor cheltui toti odata", spune Dragos Paslaru, director executiv al Grupului de Economie Aplicata. El avertizeaza insa asupra faptului ca nu exista o prioritizare clara a proiectelor in care trebuie sa se faca investitii. Iar fara asemenea proiecte clare, practic nu se pot atrage banii europeni. "Sa ne gandim asa: vor veni fonduri europene, sume uriase cu care nu ne vom mai intalni poate niciodata. E inacceptabil sa pierdem aceste fonduri pentru ca nu am avut bani sa facem proiecte sau nu putem asigura cofinantarea", arata Dragos Paslaru. "Deci eu cred ca banii din privatizare trebuie utilizati, in primul rand, pentru pregatirea proiectelor, astfel incat la 1 ianuarie 2007 sa putem absorbi banii europeni. De asemenea, o parte din bani, sa zicem un miliard de euro, ar trebui pusa de-o parte pentru demararea sistemului privat de pensii. Se vorbeste de acest sistem de peste sase ani. Nu mai e vreme de asteptat. Cu o rata de 1,3 pensionari la un salariat, situatia pensiilor a devenit alarmanta".

Mihai C. Stefan, Banii Nostri