De ce au crescut masiv prețurile cărnii de miel înainte de Paște, deși România e mare producător: ”Cererea determină creșterea”

În fiecare an, primăvara nu vine nu doar cu sărbătoare și bucurie, dar, în ultimii ani, și cu îngrijorări față de costul din ce în ce mai ridicat pentru masa festivă de Paște.

Cum în 2024 decalajul dintre sărbătorirea Paștelui pentru catolici și ortodocși este de o lună, au apărut mai devreme decât de obicei informații privind prețurile, mai ales la carnea de miel, unul dintre cele mai consumate produse în această perioadă. Nu doar românii sunt mari consumatori de carne de oaie. O bună parte din producția autohtonă de animale vii merge direct spre export.

În pregătire pentru perioada sărbătorilor de primăvară, prețurile la carnea de miel încep să crească. Prețurile în vitrine ajungeau, la finalul lunii februarie 2024, și la 30 de lei per kilogram, conform Kanal D. Cu o săptămână înainte de Paștele catolic, prețurile vehiculate erau inclusiv de 45 de lei pe kilogram, scrie Bugetul.ro. România este al doilea producător din Uniunea Europeană, cu peste 10 milioane de oi crescute, arată datele din 2022. Pentru 2023, statisticile nu sunt încă definitivate, dar cifrele sunt apropiate, iar topul arată la fel.

„Prețurile sunt sezoniere. Dacă tu vrei să mănânci struguri de Crăciun, nu vor fi la fel ca în septembrie, pentru că este recolta disponibilă și prețurile sunt mai mici. La fel este și cu carnea de miel. Dacă vrei să cumperi miel în august, când nici nu mai este așa de proaspătă, sau înainte de Paște, va fi mai ieftină, dar cererea din perioada sărbătorilor face ca prețul să crească”, explică profesorul universitar Silvius Stanciu de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați pentru Ziare.com.

Încă din ianuarie 2024, primele estimări făcute de ciobani arătau că prețul pentru animalul viu s-ar putea chiar dubla, de la 15-20 de lei per kilogram, în 2023, la 25-30 de lei anul acesta, scrie Agrointeligența. Unii producători sugerau, în grupuri de pe rețelele de socializare, că ar trebui să fixeze un preț minim, sub care să nu lase niciun vânzător, conform aceleiași surse.

„Consiliul Concurenței dă niște amenzi extraordinar de mari pentru astfel de practici. (...) Dacă ar face o astfel de înțelegere, care nu este conform regulilor de piață, ar putea fi imediat amendați de către Consiliul Concurenței. Nu le-aș recomanda asta (producătorilor - n.r.), deși nu știu dacă este interesat Consiliul Concurenței de așa ceva. Așa, pot discuta între ei, dar, decât să rămână cu mieii în bătătură, o să îi vândă la cât e piața”, susține profesorul.

O oaie la doi români

Pentru România, ce iese cel mai pregnant în evidență este exportul. Aproape 2,3 milioane de oi vii a exportat România în 2022, la o valoare de peste 278 milioane dolari, arată cele mai recente cifre ale Băncii Mondiale. România este cel mai mare exportator de oi vii. Producția la finalul anului 2022 a fost de 10,2 milioane de oi vii, conform Eurostat, însemnând că aproape 23% dintre animalele vii au fost vândute în afară.

„Noi suntem foarte mari exportatori de ovine vii pentru că avem niște relații strategice cu Turcia și țările arabe. Această zonă este tradițional - de pe vremea comunistă - pentru comerțul de ovine. Ei sunt mari consumatori de carne de oaie, iar cea din România este apropiată de nevoile lor. Au mai fost niște probleme cu scrapia, encefalopatia spongiformă ovină (o boală mortală pentru oi - n.r.), care au mai afectat exporturile. Noi am avut niște probleme din cauza asta cu transporturile către Turcia. Dar suntem exportatori pentru că avem potențial și avem relații, au rămas conexiunile din perioada ceaușistă. De asta suntem cei mai mari exportatori de ovine vii și suntem exportatori pe zona aceasta non-UE, pentru țări terțe”.

Comisia Europeană urmărește îndeaproape evoluția pieței agro-alimentare, acest sector fiind de importanță strategică pentru Uniune. Un grup de experți ai Comisiei publică prețurile săptămânale inclusiv pentru mielul greu, definit ca având peste 13 kilograme. Prețul urmărit este pentru carcasă, după ce animalul a fost sacrificat și pregătit pentru tranșare. Dacă în apropierea sărbătorilor pascale din 2023 prețul mediu în Uniunea Europeană era de aproximativ 760 de euro per chintal la greutatea în carcasă, în februarie 2024, prețul mediu a crescut cu circa 50 de euro.

Prețurile din februarie pentru miel au fost mai mici cu 7% față de ianuarie 2024, dar și față de februarie 2023, în România, conform datelor Comisiei. Din 18 țări pentru care Comisia Europeană urmărește evoluția prețului la mielul greu, doar în România și Lituania au scăzut prețurile față de februarie anul trecut. Dintre aceste state, România avea cele mai mici prețuri, în a zecea săptămână a anului, atât în 2023, cât și în 2024. Costul dat este de aproximativ 300 de euro pentru un chintal, greutate în carcasă, cu o scădere mică de preț în 2024. Prețurile nu sunt ajustate la paritatea puterii de cumpărare.

Prețurile la export par a fi notabil mai mari, indică datele istorice despre România. Spre exemplu, în 2017, cel mai mare importator de miei vii din afara blocului comunitar a fost Iordania, unde au fost vândute peste 63,000 de capete, pentru un total care depășea 4,5 milioane euro. La cursul mediu de schimb al băncii centrale din acel an, 4,57 lei, și la o greutate medie de 20 de kilograme, rezultă un preț de peste 16 lei. Articolele de presă din acel an vorbeau în preajma Paștelui despre prețuri cuprinse între 8 și 15 lei per kilogram în viu, în funcție de zonă. În 2017, catolicii și ortodocșii au sărbătorit Paștele în aceeași zi. Greutatea mielului, la fel și prețul acestuia, diferă, totuși, de la rasă la rasă și în funcție de momentul sacrificării. Calculul anterior este doar cu titlu ilustrativ.

Unde ajung exporturile

România nu exportă nici pe departe la fel de multe carcase de ovine precum animale vii. În 2022, vânzarea în afara granițelor a fost de 7,56 milioane dolari, pentru 1,1 milioane kilograme, conform datelor Băncii Mondiale. Mai mult de trei sferturi din exporturi, atât în termeni de câștiguri, cât și de greutate, au ajuns în Italia.

Un studiu detaliat, realizat în 2018 de economistul Claudiu Cazacu, sublinia faptul că destinațiile principale de export pentru miei vii variază mult de la an la an. Pentru 2017, cei mai mari importatori non-UE, în termeni de bani plătiți, au fost Iordania, Turcia, Israel și Libia. Cazacu arată că România era și atunci țara care exporta cele mai multe ovine vii, trimițând în afara granițelor 2,4 milioane de animale pentru un venit de aproape 175 milioane de euro, în 2017. Aceleași date arată că fiecare două din trei ovine exportate ajungeau în țări din afara Uniunii, iar aproape un sfert din populația domestică de ovine era destinată pentru export.

„Ei preferă animalul viu, pentru că mare parte dintre animale merg și se mai și îngrașă acolo. Sunt niște ferme la noi - ca în zona mea, în Dobrogea - unde sunt niște puncte de îngrășare, unde vin cu oi mai mici pe care le îngrașă intensiv și le aduc la parametrii necesari pentru export. Ei, în afară, le mai și modifică un pic tainul, rețeta de hrană, și le mai cresc sau le adaptează la zona respectivă”, argumentează expertul.

O explicație pentru exporturile în viu poate fi dată și de obiceiurile de sacrificare din zonă.

„Acolo, mulți importatori sunt cu certificare halal (din arabă, „permisibil” pentru consum - n.r.). Din păcate, noi nu prea avem, prin zona țărilor baltice sunt mai multe. Plus, și la musulmani se apropie sărbătorile și trebuie să taie animalul viu. Acestea sunt cauzele principale, plus că se vinde mai ușor - la carnea tranșată sau congelată poate nu ai siguranța că este așa de proaspătă -, o vezi. E vorba de tradiția de consum”, explică profesorul Stanciu.

Conform acestuia, carnea de oaie are o istorie lungă de consum în teritoriul de azi al României. Însă, în secolele XVIII-XIX, tributul către Înalta Poartă a Imperiului Otoman se făcea inclusiv în oi, care erau abundente în zonă. Atunci, țăranii au început să crească porci și s-a schimbat obiceiul de consum. În ziua de azi, prețul porcului nu mai este atât de competitiv, afectând preferința oamenilor, iar consumatorii se orientează spre carnea de pasăre, susține profesorul.

...citeste mai departe despre "De ce au crescut masiv prețurile cărnii de miel înainte de Paște, deși România e mare producător: ”Cererea determină creșterea”" pe Ziare.com

Criza din fabricile României. Capcana economică din care industria nu a reușit să scape în 2024

Cifrele industriei românești prezintă un peisaj sumbru în primele trei trimestre ale anului. După o perioadă bună în prima jumătate a anului, indicatorii pentru septembrie arată că al...