Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Feteasca, Francusa, Tamaioasa - frumoasele autohtone sunt curtate de printi straini

Feteasca, Francusa, Tamaioasa - frumoasele autohtone sunt curtate de printi straini

Cu o traditie multimilenara, tara noastra beneficiaza de numeroase atuuri in producerea vinului. Renascuta cu fonduri europene, viticultura romaneasca poate juca o mare sansa, data de o productie record si de o conjunctura favorabila externa, sa urce tara in topul mondial al exportatorilor de vin, acolo unde era odinioara. Iar vinul reprezinta o expresie pura a multor valori, transmite pe meridiane o parte din mostenirea si traditiile culturale ale poporului roman si trebuie sa recastige locul de mare ambasador al Romaniei.

Pe meleagurile noastre, darul binecuvantat al zeului Dionisos a gasit conditii prielnice, din cele mai vechi timpuri. Soluri si clima, dar si oameni priceputi.

Viticultura ajunsese atat de vestita, incat Burebista, se zice, pentru a evita invidia altor popoare si a starpi anumite vicii, a ordonat o masura radicala: incendierea tuturor viilor.

Insa dacii, asa cum dovedesc monedele romane de dupa cucerire, au refacut plantatiile, iar dovada acestei bogatii a Daciei a fost daltuita pentru eternitate pe Columna lui Traian.

Astfel, la noi exista inca soiuri unice in Europa, multe avand nume care amintesc de zestrea de la daci: Cramposie, Braghina, Zghihara, s.a.

Din pacate, atacul de filoxera si mana de la sfarsit de secol XIX a distrus multe plantatii, insa aceasta a deschis drumul in Romania aclimatizarii unor soiuri nobile frantuzesti, care au „prins” de minune.

Soiurile autohtone recunoscute sunt Grasa de Cotnari, Feteasca Alba, Galbena de Odobesti, Plavaia, Mustoasa de Maderat, Francusa, Tamaioasa Romaneasca, Busuioaca de Bohotin , Babesca neagra sau Feteasca Neagra.


 


VINURILE ROMANESTI


Structura varietala a podgoriilor romanesti prezinta o mare diversitate, conferind industriei vinului sansa de a produce o mare gama de vinuri. Romania poate oferi pana la 402 tipuri diferite de vinuri, din care 11 tipuri pentru consumul curent, respectiv vinuri de masa (VM), 42 tipuri de vinuri superioare (VS) si 349 tipuri de vinuri cu denumiri de origine controlata (DOC).


 


RENASTERE CU FONDURI EUROPENE


Vita de vie este o planta capricioasa,si ea se va dezvolta unde gaseste conditiile care ii convin. Trei factori concura la realizarea unui vin bun: pamantul, soiul si omul. Daca un soi nobil este pus sa creasca acolo unde nu-i place, unde nu  gaseste conditii de sol si clima, nu poate iesi un  vin bun.

Pamantul unei podgorii e un dar divin, pentru ca ofera vinului caracteristici de unicitate.

Sergio Faleschini, presedintele Vinarte, unul din reprezentantii noului val al vinurilor romanesti, impartaseste din experienta sa: “Romania are soluri extraordinare pentru vinuri. Numai Franta o poate egala, mai putin Italia.”

Al doilea element este planta. “Daca ai o planta nobila, un soi curat, trebuie sa o ingrijesti cu devotiune, ca un copil, si atunci iti da tot ce vrei”.

Al treilea element este geniul uman, creatorul de vinuri, care stie sa faca un vin de calitate. Oenologii buni sunt rara avis.Ne-am adresat marilor oenologi din afara, astfel am ajuns ca dupa doi ani vinurile noastre sa sparga gheata, lumea sa le aprecieze si sa le deosebeasca.”

In perioada interbelica tara ajunsese al patrulea producator mondial de vin. In urma cu 10 ani, existau 275.000 ha cultivate cu vita de vie,
dar multe hectare cu vita nobila au fost defrisate dupa 1990 (in loc sa se defriseze mai mult din hibrizi), astfel ca astazi mai exista doar 188 000 ha (locul 5 in UE).

O lovitura pentru podgoriile cu soiuri nobile o constituie aceste plantatii hibride - exista nu mai putin de 125000 ha cultivate - un record nedorit in Europa - din care nu se pot face cel mult decat vinuri de calitate medie, de consum curent. Romania e a 6-a tara din Europa ca producatoare de struguri.

Fondurile europene au pus practic pe un fagas nou viticultura romaneasca, contribuind din plin la replantari si reconversii ale plantatiilor.

“Murfatlar Romania a accesat FE prin programul de reconversie restructurare, si se afla in cel de-al doilea an cand culege roadele procesului de reintinerire al viei, inceput in urma cu 4 ani.

Programul de reconversie, care a vizat soiuri rosii, Feteasca Neagra, Pinot Noir si Merlot, aduce cu sine o crestere semnificativa a recoltei medii la ha si un plus de valoare in calitate, investitiile ridicandu-se in cei doi ani trecuti la 4,1 milioane euro, destinati replantarii a 335 ha de vita de vie “, declara Laura Musat, PR Manager.

Si Recas a accesat in ultimii trei ani programe europene pentru reconversia plantatiilor pentru o suprafata de 366ha. Avantajele accesarii fondurilor europene sunt subliniate si de Sergio Faleschini: “in perioada 2006-2009 am reusit sa plantam 65 ha, in cele trei domenii pe care le detinem.

Actiunea a fost binevenita pentru producatori, avantajul constand pe langa subventiile acordate si schimbarea structurii suprafetelor de vie, “fiind inlocuite plantele hibride, batrane, bolnave, care nu dau calitate, cu plante noi, nobile, fara impuritati, cu randament redus care asigura garantarea calitatii, element de baza pentru obtinerea unor vinuri de prestigiu.”

Fondurile Europe au ajutat mult viticultura romaneasca sa renasca: in campania viticola 2007-2008 s-au accesat 35 milioane euro pentru restructurarea /reconversia plantatiilor viticole.

Cu circa 10 ani in urma, a fost o emulatie si un nou val de antreprenori din industria vinului, proprietari de  podgorii mici si medii cu soiuri nobile au relansat multe vinuri de calitate.

Dintre acestia 7-8 si-au cucerit astazi un loc binemeritat pe piata locala si ataca cu succes si piata internationala, fiind marci care detin vinuri medaliate la concursuri nationale si internationale. Care sunt soiurile care le aduc acestora succesul?


SOIURILE NEAOSE SAU SOIURI INTERNATIONALE - CE SCOATE IN FATA VINUL DE AICI IN SUPERMARKETURILE LUMII


 


Traditia viticola milenara a poporului roman este atestata si de soiurile pure autohtone, unice in lume. Dan Boboc, oenolog si presedintele ADAR, considera ca aceste soiuri pot individualiza Romania pe harta mondiala a producatorilor de vin.

“Din punctul meu de vedere, la export, trebuie sa acordam suportul care se cuvine vinurilor autohtone. Intr-un viitor nu mult prea indepartat, tarile SE europene se vor regasi cu vinurile in rafturile marilor retele de retail din Europa.

Astfel, pe acelasi raft va exista Cabernet romanesc, unguresc si bulgaresc, si nu am putea face diferenta, dar cand vom avea Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari sau Francusa, si lista soiurilor autohtone poate sa continue pana la 19-20, cu siguranta se va face diferenta specifica si se va crea imaginea nationala.

Asa ne putem lauda, de exemplu, cu Feteasca Neagra- soiul de vin care are cele mai bune valente in aceasta directie. intre vinurile rosii se afla in aceeasi grupa de calitate (grupa valorica) ca Merlot-ul, Cabernetul sau Pinot Noir. Mai mult decat atat, Feteasca Neagra este curtata pentru a fi preluata si internationalizata in cultura  in state cu traditie, cum ar fi Italia, Franta sau Spania.”


 


„Feteasca...e ca un sarut care-ti infierbanta sangele inainte de a-l primi„ (acad. Valeriu Cotea)


 


Alina Rosu de la Halewood crede ca vor avea succes pe piata internationala vinurile autohtone cum ar fi Feteasca Neagra, Regala sau Alba, sau Tamaioasa Romaneasca care au caractere specifice si pot concura excelent soiuri internationale, dar si soiuri ca Pinot Noir, Shiraz, Cabernet Sauvignon, Rhein Riesling care au amprenta de terroir din podgoriile romanesti ce le confera o bogatie de arome.

Ponderea cea mai mare la export la Recas o au vinurile seci, din gama La Putere, Castle Rock, Old Castle, Recas, dar si gamele din soiuri nobile, internationale. Astfel printre vinurile medaliate cu aur la Bruxelles se numara si Feteasca Neagra la Putere, dar Chardonnay-ul a obtinut aceeasi distinctie la Chardonnay du monde, in Franta.

„Vinurile cu care ar trebui accesate pietele de export sunt cele obtinute din soiuri autohtone, precum Feteasca neagra, sarba, Zghiara”, declara  Dan Ghejan, director marketing, Vincon.

Reprezentantii MIMMCMA considera ca, pentru a crea imaginea unor marci autohtone, unice, cu mare putere de penetrare „Romania ar trebui sa puna accent pe soiurile autohtone ca Feteasca Neagra, Grasa de Cotnari, Busuioaca de Bohotin, s.a. lucru care poate fi realizat prin accesarea fondurilor destinate masurii de reconversie-restructurare de care Romania beneficiaza prin organizarea comuna a pietei vitivinicole.”

Daca ar fi sa imparta vinurile autohtone dupa matricea ANSOFF, Dan Boboc identifica cateva soiuri in ton cu modernismul vremurilor pentru cadranul de “stele”: “S-au creat vinuri de inalta clasa pour les connaisseurs. As pomeni din nou aici Feteasca neagra. Oenologi, adusi din tarile Lumii Noi a vinurilor, lucreaza la conferirea imaginii de unicat a catorva vinuri din soiuri romanesti pure.

Vinurile romanesti din gama Tamiioasa, Feteasca neagra, Grasa de Cotnari vor face spectacol in viitorul apropiat in lumea vinurilor.”


“Vinul poate deveni un produs emblematic de recunoastere a Romaniei pe plan mondial, alaturi de lemn, miere si alte produse agricole traditionale”, considera Sergio Faleschini, presedinte Vinarte.


“Franta nu e recunoscuta in mod special pentru industria auto, dar e individualizata pentru branza si vin”.


O PIATA INTERNA DE JUMATATE DE MILIARD DE EURO


 


Consumul romanului este considerat extrem de diferit ca structura de piata europeana, chiar “anormal”: 70%-75% vin alb si restul rosu sau rose. Potrivit estimarilor PNVV, se remarca in ultima perioada o crestere lenta (dar constanta) a preferintelor consumatorilor pentru vinul rosu (sec).

Vinurile de productie romaneasca acopereau 95% din piata interna in 2008. Anul trecut, piata vinului din Romania s-a ridicat la valoarea de 500 de milioane de euro, declara Patronatul National al Viei si Vinului (PNVV).


Toti producatorii anunta productii record pentru 2009.  „Productia a crescut cu 15%, calitatea strugurilor fiind foarte buna (Halewood)”, „estimam o crestere de 10-12% fata de productia anului trecut„(Recas),iar Jidvei anunta cel putin egalarea performantei de anul trecut atat calitativ cat si cantitativ, de 9000 kg/ha.

Murfatlar a obtinut o productie record de vin, cu 37% mai mare fata de anul trecut. in 2009, conform datelor de la PNVV, productia autohtona se va situa in jurul a 6 milioane hl (consemnand o crestere de aproape 15% fata de 2008), ceea ce este extrem de imbucurator.

„Acest lucru se datoreaza in principal conditiilor meteo deosebit de favorabile pentru viticultura, si anume perioada prelungita de insolatii si precipitatii suficiente, superioare celor din anii precedenti, mai ales in Dobrogea, dar si investitiilor din ultimii ani in reconversia si restructurarea plantatiilor viticole, cu o medie de circa 3000 ha cultivate cu vita de vie.” declara reprezentantii PNVV.



DUPA 90, VINURILE ROMANESTI AU PRIMIT “VIZA” CALITATIVA LA EXPORT


 


Anul 1990 a gasit Romania drept un mare exportator de vinuri in vrac, la care calitatea cedase in fata cantitatii, iar “vestitele productii record” erau destinate in principal pietei fostului CAER.

„Vinurile romanesti au avut mult de luptat pentru cucerirea pietelor din afara. Pana in anii democratiei ele erau percepute in general printr-o calitate medie, erau vandute la cantitate,  in vrac, fara marca, deoarece trebuia adusa cu orice pret valuta in tara,” marturiseste dl. Dan Boboc. „Trebuie sa ai o sticla, care sa poarte mesaj, si care e e unica purtoare si indicatoare a originii” declara dl. Faleschini.


BRANDURI DE VIN LA EXPORT SUNT:

•    SC Murfatlar Romania SA– Lacrima lui Ovidiu, 3 Hectare, Zestrea Murfatlar, Sec de Murfatlar, Rai de Murfatlar, Arezan, Pontica, Zaraza, Conu Alecu, Ferma Noua
•    SC Jidvei-Castel Jidvei, Tezaur Jidvei, Gama Grigorescu
•    SC Cotnari- Chateau Cotnari
•    SC Vincon – Beciul Domnesc, Comoara Pivnitei,Vita Romaneasca, Proles Pontica
•    Cramele Recas- Schwaben Wein, V-legend of Transylvania, Sole, La Putere, Recas Castle
•    SC Halewood Romania-Byzantium, Dreamer, CherryTree Hill, Prahova Vallery, Millenium


In privinta exportului, Romania exporta anual o cantitate de vin ce reprezinta intre 4 si 12% din productie, si detine un loc cu totul modest, sub potentialul sau, locul 15 in UE si neglijabil la nivel mondial. Chiar si Ungaria si Bulgaria depasesc cu mult Romania sub acest aspect, desi detin suprafete viticole inferioare tarii noastre.

Exportul romanesc de vin este sub posibilitati. „Noi ne consolidam prezenta pe pietele Poloniei, Germaniei si Angliei. Cele din Rusia, Japonia, Scandinavia si mai nou cele din China, sunt piete de viitor, de mare potential.” declara Dan Boboc.



Principalele tari in care s-a realizat exportul sunt: Germania,Republica Moldova Regatul Unit al Marii Britanii, SUA , Federatia Rusa,s.a. (sursa Min Agriculturii).


 


In anul 2009, exporturile de vin au depasit importurile, pentru prima data in istoria comertului cu vin din Romania post’90, lucru petrecut insa pe fondul crizei economice mondiale (importurile de vin au scazut mult mai puternic decat exporturile si astfel s-a ajuns la o balanta excedentara). in perioada ian.-iulie 2009 s-au exportat 6641 tone de vin din struguri proaspeti, in valoare de aproape 7,5 milioane de Euro. (INS).

“In 2008 vanzarile la export au reprezentat aproximativ 15% din cifra de afaceri, iar pentru 2009 se doreste o crestere a exporturilor de circa 20%, declara Vlad Pintilie, manager export Murfatlar. Pietele prioritare in 2008 au fost SUA  (pentru Murfatlar reprezinta o piata traditionala, fiind prezenti chiar inainte de 2000) si China (cea mai mare piata din lume).

De asemenea, exporturile in Israel, Finlanda, Germania si Anglia au inregistrat cresteri, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

Din octombrie 2008 suntem prezenti in reteaua Makro (METRO) din Polonia.”


Cramele Halewood, cu 40% din productie vanduta la extern in 2008, exporta soiuri internationale Chardonnay, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Riesling, dar si autohtone Feteasca regala, Feteasca alba in tari ca Germania, Marea Britanie, Italia, tarile Baltice, Cehia, Polonia, SUA, China, Japonia, Israel.


EXPORT vin in perioada 2005-2008





































 




 



 



Cantit (to)



Val (mii €)



2005



26956.4



17787.9



2006



18163.5



18030.2



2007



14937.1



15987.1



2008



14007.1



15824.5




 


CONJUNCTURA: EUROPA AMENINTATA DE LUMEA NOUA A VINURILOR SI SCADEREA DOLARULUI


 


Desi la nivelul anului 2008, conform statisticilor OIV, primii trei  producatori ai UE (Italia, Spania, Franta) ocupa primele trei pozitii si la nivel mondial, iar suprafata europeana cultivata cu vita-de-vie reprezinta 45% din suprafata mondiala, Uniunea Europeana pierde teren in competitia cu asa numita Lume Noua a vinurilor.


Tarile Lumii Noi si-au crescut productia in ultimii douazeci de ani de la 1,7% la 21,4% din totalul mondial, in detrimentul UE.

Dan Boboc considera se poate vorbi despre un “atac” al vinurilor din “Lumea Noua”, dovada ca in 2008 in topul primelor 10 tari exportatoare de vin la nivel mondial se regasesc Australia, Chile, Argentina, Africa de Sud, SUA.

Presiunea Vinurilor din Lumea Noua genereaza deci mutatii esentiale pe piata, amenintand pozitiile „vechilor” producatori. „Un exemplu ar fi Anglia, tara care avea preferinta de import de vinuri frantuzesti care depaseau 50-60%, dar acum vinurile australiene depasesc 50%.

Acest fapt se datoreaza unei politici extraordinare din punct de vedere al marketingului, al raportului calitate–pret, astfel incat vinurile din Lumea Noua, cu o valoare de 2-3 euro/sticla la importator, aduc o calitate si o prospetime care le promoveaza bine pe piata.

Sa nu uitam ca sunt tari ca Africa de Sud care au doua productii de struguri pe an”. tarile Lumii Noi a vinurilor au inteles ca o crestere pe piata poate fi obtinuta doar construind marci puternice sau comercializand vinuri din soiuri vestite (Chardonnay, Merlot, s.a) sub branduri notorii.

Eticheta accentueza tipul vinului, in timp ce la producatorii francezi cu litere mari figureaza locul unde a fost produs vinul, ceea ce daca nu esti un connaisseur nu are importanta.

Exportatorii din Lumea Noua au depasit astfel o bariera de imagine, data de faptul ca strugurii lor nu provin dintr-un anumit sat dintr-o regiune cunoscuta (ex. Bordeaux), si se ingrijesc de calitatea materiei prime si cresc investitiile in marketing si publicitate. Cuceresc si segmentul de piata al generatiei tinerilor „crescuti” cu fast-food si bauturi carbo-gazoase.

In plus, criza stocurilor de vin (se remarca reducerea productiei de vinuri de Bordeaux) si cursul valutei americane apasa greu asupra preturilor exportatorilor francezi.

Cu un curs apropiat de 1,50 dolari la 1 euro pe piata, vinurile franceze devin greu vandabile nu numai pe piata americana, ci si pe alte piete legate de evolutia dolarului, conform cotidianului francez La Croix.

Acest lucru determina multi angrosisti americani sa reduca pretul la stocurile de vinuri europene existente sau sa contracteze vinuri din alte tari ale Lumii Noi sau ale tarilor central si est-europene, de pilda.

Un alt dezavantaj pentru distributia marilor vinuri vest-europene este dat de faptul ca Diageo, numarul 1 mondial in productia de vinuri si de bauturi spirtoase, a hotarat

Piata de vinuri este vazuta ca una aleatorie, caracter dat de diferentele de calitate intre recoltele fiecarui an, in timp ce piata bauturilor spirtoase este in crestere constanta.


La nivelul Uniunii Europene, s-a adoptat deja o strategie de contracarare a invaziei Lumii Noi, in 2008 elaborandu-se regulamentele europene care reglementeaza organizarea comuna de piata a sectorului viti-vinicol (Regulamentul nr. 479/2008) precum si regulamente care incurajeaza promovarea vinurilor europene pe piata interna si in tari terte (Regulamentul nr.3/2008). Acest regulament indreptateste la un rol important in consultare a programelor de promovare a organizatiilor profesionale din tarile membre.


De asemenea, rolul organizatiilor internationale, precum Organizatia Internationala de Vie si Vin, pot pune in aplicare programele statelor membre in terte tari, facand astfel cunoscute caracteristicile si avantajele vinurilor europenede calitate produse in regiuni determinate din UE sau ale vinurilor cu indicatie geografica rezervata. Prin masurile prevazute, OMC incearca sa incurajeze cresterea calitatii vinurilor produse in UE, exporturile de vinuri europene, sa orienteze consumatorii din UE catre vinurile europene de calitate dar si sa penetreze pietele tarilor terte.




VINUL ROMANESC - VECTOR DE IMAGINE PRIN EXCELENTA


Exporturile romanesti de vin sunt modeste in comparatie cu productia, datorita rezervelor limitate de varietati de calitate, combinate cu lipsa unui marketing adecvat pe pietele externe si ineficientelor din lantul valoric (lipsa de coordonare intre procesatori - producatori de vin - producatori de struguri).

Adaugarea si retinerea de valoare adaugata la fiecare veriga a componentei nationale nu atinge inca un nivel corespunzator.

„Cultivatorul viei are influenta cea mai mica, de 20%, in vreme ce producatorul/exportatorul imparte partea leului cu comerciantii din afara lantului valoric national (importatorii si vanzatorii): 40% fiecare”, declara dl. Rogoveanu, reprezentant al MIMMCMA.



CONCRET , PRODUCATORII DE VINURI SINTETIZEAZA CATEVA MASURI DE PROMOVARE:


-participarea cu standuri proprii la targurile internationale, unde isi dau intalnire toti actorii din lumea vinurilor


-promovarea vinurilor de calitate din soiuri unice romanesti, intr-o prezentare atractiva si cu mesaj specific


-sprijinul statului in promovara vinului romanesc prin organizarea  de expozitii, forumuri, publicatii, misiuni economice, “prime de export si stimulente pentru producatori”


-organizarea cu sprijinul Min. Turismului de actiuni specifice de cunoastere zonelor viticole ale Romaniei, a podgoriilor vestite, a degustarilor, dar si sprijinirea aparitiilor in publicatii de specialitate.


Evenimentele promotionale reprezentative pentru sectorul vie-vin la care Romania este prezenta in mod traditional cu pavilion national finantat de la bugetul de stat prin Programul anual al MIMMCMA, sunt Prowein – Dusseldorf, London International Wine & Spirit Fair – Londra, Vinexpo – Bordeaux.

“La targurile externe trebuie sa participi”, considera Sergio Faleschini. “Statul a inceput sa vina cu initiative, ajutand producatorii sa participe la targuri internationale. Noii producatori abia au inceput sa iasa timid [la export. N.n]. Ar trebui sprijiniti, pentru ca nu toti se pot duce la Bordeaux.”

Recas, care exporta o cantitate semnificativa din productia anuala in tari ca SUA, Germania, UK, Austria, Polonia, Benelux, dar si Japonia, Coreea de Sud sau Hong Kong participa la cele trei targuri anuale de profil de mai sus, adaugand in plus si Hong Kong, unde vinurile romanesti sunt apreciate. Vinurile din cramele Recas au obtinut peste 150 de medalii de aur si argint.

De mare ajutor pentru Recas este si biroul de promovare al APEV din Londra. Pe langa participarea la targuri si expozitii, „foarte importanta este pentru noi si promovarea prin intermediul evenimentelor organizate in colaborare cu ambasadele, consulatele si camerele de comert”.

Daca exista o prezenta continua an de an pe o anumita piata, la un moment dat vom putea culege roadele”, precizeaza Vlad Pintilie.

Vinurile romanesti, medaliate in concursurile internationale, sunt competitive pe piata externa, insa pentru o crestere a exporturilor este nevoie de o promovare sustinuta, de un brand sectorial, probleme in care este necesara implicarea autoritatilor abilitate.

“Mai trebuie sa inteleaga si statul ca tara are un patrimoniu viticol de mare pret, si ca vinul romanesc poate reprezenta un mare ambasador peste hotare, schimband mult imaginea Romaniei, in sens pozitiv”(S. Faleschini).


 


VINURILE ROMANESTI TREBUIE SA SI LIMPEZEASCA „IMAGINEA” EXTERNA :BRANDUL NATIONAL


Un marketing de succes al vinului are nevoie de resurse solide si de mare creativitate si inventivitate. Piata vinului apartine profesionistilor unde creativitatea se imbina cu calitatea pentru a raspunde gusturilor consumatorilor.

Consumatorii se impart la randul lor in categorii bine definite: exista consumatori avizati, pretentiosi si consumatori neavizati care pot foarte usor pendula intre vin si alte bauturi.

Inovarea este aici esentiala, concentrandu-se asupra posibilitatilor concrete oferite de pietele cu valoare ridicata si folosind marci care creaza aceasta valoare.

«Productatorii ar trebui sa aiba o imagine unitara cu care sa mearga pe piata externa. Nu am ajuns la acest stadiu de maturizare, ca sa intre intr-o competitie in grup, chiar daca exista organizatii.

Fiecare unitate semnificativa prefera sa abordeze singura exportul»,declara Dan Boboc. Fiind consultant la METRO, Dan Boboc s-a gandit sa constituie un brand umbrela, Romanian Wine Cellars, sub care sa adune toate vinurile semnificative din Romania.

«In felul acesta am putut sa le adun pe cele din Dobrogea, Cotnari, Vrancea, Dealu Mare, Oltenia, Banat, Transilvania sub acest brand si am putut sa fac o promovare in grup a vinurilor. Am reusit sa aparem in supermarket cu o oferta inchegata, am reusit sa patrundem in Europa.

Cred ca Romania poate sa devina o alternativa buna pentru importurile in Europa ale vinurilor din Lumea Noua.” Intr-adevar, daca vinurile din Lumea Noua inunda Europa la 2-3 Euro (pret FOB), atunci apare mai avantajos sa fie aduse din Romania, deoarece poate fi considerat comert intracomunitar, iar vinurile au de multe ori o calitate superioara.

“Din nefericire acesta nu este un brand care sa apartina unei asociatii profesionale nationale, dar poate fi un exemplu pentru aceasta.”

Vlad Pintilie crede ca Programul brandului sectorial este necesar a fi continuat si constituie un instrument de promovare a unui mesaj hotarator: „Romania este de mii de ani o tara producatoare de vin, iar traditia, de care si podgoria de la malul marii se bucura, trebuie facuta cunoscuta”.


La idee se raliaza si Alina Rosu, Cramele Halewood, care considera ca productia autohtona de vin are nevoie foarte mare de un brand national- brand prin care pietele internationale sa ne recunoasca vinul.

“Prin reteaua Min. Comertului, prin programe de promovare a Min. Turismului trebuie sa ne facem cunoscuti. In afara multi nu stiu ca Romania produce vin“ declara Sergio Faleschini, Vinarte. De aceeasi parere este si Ioana Anghel, de la Jidvei: “Din pacate, vinurile romanesti nu sunt foarte bine cunoscute in afara granitelor, Romania nefiind promovata drept o tara producatoare de vinuri.

Este greu sa te impui pe piata cu un vin DOC, atunci cand originea nu spune nimic consumatorului, mai ales in momentul in care intri in concurenta cu tari cu traditie in domeniul viticol, ca Franta sau Italia, si chiar cu unele intrate mai recent in top din Lumea Noua a vinurilor, cu o promovare foarte buna. Este nevoie de un efort comun, bine organizat, sustinut  la nivel national.”


TURISMUL VITICOL POATE FI O SOLUTIE



Atuurile vinurilor romanesti, soiurile traditionale, unicitatea solurilor si buchetul unic la acestora ar trebui sa fie corect pozitionate in constiinta publicului cunoscator.

Turismul viticol ar putea fi asociat in promovare si cu alte resurse locale ( castele, traditii, legende, s.a.).

Exemplu sampaniei, produsa doar in regiunea Champagne Ardennes din Franta, este sugestiv. Avand la origini legenda calugarului Dom Perignon, inventatorul procedeului dublei fermentatii, si dus la perfectionare de generatii si generatii de viticultori, care transmit secretele din tata in fiu, sampania nu mai are astazi practic nevoie de promovare, fiind asociata cu orice sarbatoare, festivitate, sau eveniment.

Cu o denumire unica in lume, regiunea omonima din Franta a devenit prospera datorita acestui veritabil aur local, intrat in constiita mapamondului.

Regiunea a dezvoltat un puternic turism viticol, cu degustari si vizite ale cavelor traditionale, dar si alte industrii adiacente, fiind un magnet pentru vizitatori si forta de munca internationala.

Marketingul are o puternica paleta de manifestare, iar alte departamente ale Frantei, multe cu produse traditionale de terroir, ii urmeaza exemplul de reusita.

Producatorii romani au reusit cu greu sa creeze branduri singuri, si sa le impuna pe piata, cu costuri care se ridicau la inceputul deceniului de aproximativ 500000 USD –an, asa cum a fost creat „Sec de Murfatlar”. Promovarea adecvata pe pietele externe atrage si succesul.

Este cazul vinului „Lacrima lui Ovidiu”, primul si unicul vin licoros din Romania, obtinut prin cupajarea soiurilor Chardonnay, Pinot Gris si Muscat Ottonel, desemnat in anul 2008 cel mai medaliat vin romanesc.


Asocierea vinurilor renumite cu anumite circuite turistice, cum ar fi Drumul Vinului din Prahova sau renovarea Restaurantului Crama de la Murfatlar sunt initiative imbucuratoare in acest sens.

De asemenea, vinurile tind sa devina un ingredient obligatoriu si al altor circuite, cum ar fi vestitul Dracula Tour. Recent incheiatul Targ National de Turism, unde vinurile romanesti au fost aduse la locul pe care il merita, fiecare regiune venind cu produsele specifice, arata ca putem demonstra ca incepem sa valorificam printr-un marketing inteligent o mostenire milenara.

Dincolo de a fi o resursa naturala, vinul reprezinta o expresie pura a multor valori, si transmite pe meridiane o parte din mostenirea si traditiile culturale ale poporului roman, un martor al istoriei sale si trebuie sa isi recastige locul de ambasador al Romaniei in lume.


"Together for your business" este o sectiune sustinuta editorial de Camera de Comert si Industrie a Romaniei



Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 13484 ori