Strategie subtila in spatele atitudinii hotarate a lui Barroso

Luni, 12 Februarie 2007, ora 05:29
1098 citiri

Comisia Europeana a avut o activitate tumultuoasa in privinta mediului inconjurator, saptamana aceasta la Bruxelles, cu propuneri de noi limitari stricte ale cantitatii de gaze emise de vehicule si cu un pachet de reglementari care sa fie adoptate de catre toate cele 27 state membre, privind "crimele impotriva mediului".

Comisia si-a ales cu grija terenul. Ambele masuri sunt corespunzatoare cresterii actuale a valului de interes al populatiei fata de poluare si de schimbarile climatice. Dar ambele par a fi controversate. Vor fi necesare multe luni, daca nu ani, pana cand vor putea fi statuate. Planurile pentru industria auto sunt controversate dar directe.

Pledand pentru o limitare a emisiilor de carbon ale vehiculelor la 130 grame pe kilometru pana in 2012 - comparativ cu o medie de 163g/km in 2004 - acestea par sa-i opuna pe marii producatori de masini mari (ca grupurile germane) micilor producatori din Franta si Italia. Propunerea este deja un compromis si o problema va aparea pana la urma.

Cealalta idee, privind inasprirea pedepselor pentru poluatori, care sa se aplice la nivelul Uniunii Europene, are un potential si mai explosiv. Ea include in legile penale ceea ce pana acum se considera de catre statele membre a fi exclusiv un prerogativ national.

Ce este gata sa faca Comisia, asadar? In mod deliberat se incepe lupta pentru reinoirea procesului impotriva unei integrari mai largi in UE sau urmeaza in mod ferm o agenda de mediu care raspunde presiunii publice?

Raspunsul, ca de obicei, se afla la mijloc. Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene e dornic sa revitalizeze dinamismul politic, dupa lunga pauza provocata de respingerea tratatului constitutional de catre alegatorii francezi si olandezi, in 2005. El vrea sa arate ca UE poate raspunde provocarilor prioritare de pe lista interesului public. Cele mai clare, cu consecinte transfrontaliere, care cer solutii pan-europene, sunt: mediul, securitatea energetica si imigratia.

Dar nu numai atat. In legatura cu mediul, toate statele membre simt nevoia de actiune - spre deosebire de SUA. Acest subiect apare, asadar, ca un factor unificator pentru Europa.

Dl Barroso se simte presat, de asemenea, de catre Parlamentul European sa aiba o atitudine mai activa. Dilema lui este ca toate aceste trei probleme firesti de implicare a Europei sunt, de asemenea, probleme in care exista puternice interese nationale si apar adesea cai diferite de solutionare a problemelor comune.

Motivul tratarii "crimelor verzi" la nivel european, mai degraba decat sa fie lasate pe seama reglementarilor nationale, este concomitent unul logic si un rezultat al unei fericite coincidente. Cele mai multe state membre au deja legi care fac din cazurile cele mai grave de poluare un delict penal. Unele n-au astfel de legi. Strictetea aplicarii lor difera de asemenea. Exista o veritabila prapastie intre Bulgaria si Romania, nou intrate in UE, si Scandinavia," spune un oficial al Comisiei, cu o autoritate intelegatoare.

De aceea gruupurile de lobby ale industriilor, avocatii lor si grupurile angajate in protectia mediului sunt cu totii dornici sa aiba un teren de joc nivelat. Se sugereaza ca ne-uniformitatea constrangerilor distorsioneaza competitia. Exista de asemenea dovezi cu privire la poluarea trasnfrontaliera.

Coincidenta face ca de partea Comisiei sa se afle Curtea Europeana de Justitie, prin sentinta din 2005 impotriva statelor membre care au incercat sa ignore incercarea anterioara a Bruxelles-ului de a fixa un minimum de pedepse comune pentru crimele impotriva mediului. Acesta era raspunsul ministrilor de justitie. Acum cei chemati sa-si spuna cuvantul sunt ministrii mediului.

Reprezinta aceasta o reforma constitutionala introdusa prin usa din dos? In lipsa tratatului constitutional sau pana cand el va fi aprobat, ministrii de justitie decid prin unanimitate; ei nu sunt supusi "metodei comunitare", care cere numai o majoritate calificata. Dar ministrii mediului decid prin majoritate si Parlamentul European va avea, de asemenea, un cuvant de spus .

Aceasta dezbatere era in curs cu mult inainte de elaborarea proiectului constitutional. Dar ele se afla la granita dintre suveranitatea nationala privind justitia si legislatia sensibila a UE. Fara o dezbatere constitutionala coerenta, se va ajunge sa se decida asupra fiecarui caz in parte. Aceasta pare a fi strategia domnului Barroso.

Sursa: Rador