Preocuparile pentru protectia mediului si pentru reciclarea materialelor exista si au existat inclusiv inainte de 1989, cand ne amintim celebrele centre RE-RE- RE, dar si de campaniile de colectare a deseurilor de maculatura, sticle si borcane desfasurate in scoli si licee.
Desi motivul principal pentru care se colectau aceste categorii de deseuri era unul strict economic, accentul pe protectia mediului fiind unul secundar, campaniile respective au contribuit intr-o masura substantiala la protejarea resurselor si la dezvoltarea industriei de reciclare tinand cont si de faptul ca Romania incerca sa depinda cat mai putin de importuri de materii prime si sa-si reutilizeze resursele interne, in special cele rezultate din reciclare si reutilizare.
Cat si cum se recicleaza in anul 2015 in Romania
Fata de anii anteriori asistam la o crestere extrem de lenta a cantitatilor de deseuri reciclate. Desi suntem inca dependenti in mare masura de depozitare (97% din deseurile muncipale), Romania se afla pe drumul cel bun in privinta reciclarii.
Daca putem vorbi de anumite fluxuri de deseuri, de exemplu ambalaje, unde obligatiile de reciclare si valorificare sunt atinse prin eforturile operatorilor economici responsabili, problema cea mai mare este cea a deseurilor municipale generate de catre populatie.
Desi avem inca din 2011 o obligatie de a implementa colectarea selectiva a deseurilor de la populatie, extrem de putine contracte de salubritate din tara respecta legea si au implementat un astfel de sistem. Din acest motiv Romania depoziteaza 97% din deseuri iar Olanda 0%!
Lipsa aproape totala a implicarii primariilor prin interemediul societatilor de salubritate ne impiedica sa ajungeam la un grad crescut de recilare.
Obligatiile minimale de reciclare de 50% stabilite pentru 2020 sunt imposibil de atins fara o implicare activa a tuturor actorilor din sistem si, in primul rand a guvernului (prin introducerea unei taxe de penalizare in cazul in care depozitam deseurile) si a primariilor (prin introducerea urgenta a colectarii selective inca de la noi de acasa, asa cum, de exemplu, propune Intersemat prin proiectul Sacul Galben al Reciclarii).
Reciclarea, o tendinta internationala
Daca aruncam o privire peste studiile intocmite la nivelul Comisiei Europene observam ca din punct de vedere al performantelor in ceea ce priveste managementul deseurilor, exista un grup de 10 State Membre printre care Austria, Belgia, Germania, Franta, in general statele vestice, care se situeaza in topul clasamentului privind ratele de reciclare, cu valori care depasesc 70% deseuri reciclate si valorificate. Germania recicleaza si valorifica 99% din deseuri, iar Olanda 100%!
Ce inseamna pentru o companie reciclarea
Promovarea reciclarii si colectarii separate a deseurilor la nivel de companie are in primul rand un puternic caracter de responsabilitate sociala si ulterior anumite avantaje economice asociate veniturilor care pot fi obtinute prin comercializarea lor ca materii prime secundare.
Trebuie sa intelegem ca deseurile generate de noi, sortate si colectate selectiv, devin materii prime pentru alte companii si, astfel, reusim sa ne ridicam inclusiv gradul de civism.
Care sunt costurile reciclarii
Sa protejezi mediul nu este ieftin deloc datorita faptului ca fara masuri adecvate efectele pot fi ireversibile. Companiile mari cunosc acest lucru si se spune ca pentru fiecare dolar investit in productie un alt dolar se investeste in protectia mediului.
Reciclarea incepe inca de la faza de proiectare si design a produsului, astfel ca impartirea costurilor de gestionare a produsului cand acesta devine deseu trebuie facuta intre toti actorii implicati - producatori, distribuitori, consumatori.
Trebuie sa acceptam ca, pe termen scurt, poate fi mai scump sa protejam mediul si sa reutilizam si sa reciclam deseurile dar, pe termen mediu si lung, este singura solutie sa ne pastram companiile pe trendul crescator si active in piata. Cetatenii, beneficiarii finali ai serviciilor si produselor companiilor noastre se uita din ce in ce mai mult la modul in care se comporta organizatiile noastre nu doar cu ei ci si cu copiii acestora si cu generatiile urmatoare.
Cum iti cresti businessul daca reciclezi
Atat din punct de vedere economic dar si in ceea ce priveste imaginea companiei, reciclarea deseurilor are urmatoarele avantaje: scade costurile de gestionare a deseurilor prin economiile realizate sau veniturile obtinute ca urmare a vanzarii acestora, scade consumul de materii prime natural si implicit costurile de aprovizionare, creeaza locuri de munca, imbunatateste imaginea companiei si recunoasterea ei din punct de vedere al responsabilitatii fata de mediu.
Romania, un rol tot mai activ pe piata reciclarii
Romania va juca un rol din ce in ce mai activ pe piata reciclarii, o piata estimata la nivel mondial la valoarea de 300 000 000 000 (miliarde) euro. Evolutia Romaniei va fi in stransa legatura cu politica europeana de tranzitie catre o societate a reciclarii.
Accesul tot mai dificil la resursele naturale si costurile ridicate de exploatare a acestora, cumulat cu introducerea taxei de depozitare, dar si cu lipsa terenurilor pentru construirea unor noi depozite va determina dezvoltarea industriei de reciclare.
Comisia Europeana impreuna cu Asociatia Planeta Verde au evaluat impactul pozitiv al implementarii totale a obligatiilor de mediu la un plus de circa 30.000 de locuri de munca si de circa 3 miliarde euro crestere in PIB.
Ce s-ar intampla daca interesul companiilor ar scadea brusc la zero
E un scenariu care nu ar trebui luat in considerare din urmatoarele considerente: deja companiile care asigura reciclarea deseurilor si-au consolidat pozitia pe aceasta piata, Romania furnizand materii prime secundare provenite din reciclarea deseurilor atat pe piata nationala cat si pe cea europeana si mondiala.
In al doilea rand speram ca politica de incentivare - stimulare sa fie suficient de atractiva pentru jucatorii care activeaza in acest sector de activitate, pentru ca ei sa-si dezvolte business-ul.
Trebuie sa tinem cont, pe langa politica de incentivare si de instrumentele punitive ale sistemului si, pentru asta, Garda Nationala de Mediu si Politia Locala trebuie sa fie mai active.
Ionut Georgescu, Director General Intersemat