Cum se poate transforma Bucuresti intr-un oras verde si curat, la fel ca Singapore #Interviu

Luni, 04 Martie 2019, ora 17:55
8917 citiri
Cum se poate transforma Bucuresti intr-un oras verde si curat, la fel ca Singapore #Interviu
Foto: CC0 Creative Commons

Bucuresti este unul dintre cele mai poluate si mai murdare orase din Europa, dar lucrurile s-ar putea schimba in bine, prin cateva masuri de ordin administrativ, prin investitii publice prietenoase cu mediul inconjurator, dar si prin modificarea mentalitatii locuitorilor.

Doar 7,5% din suprafata orasului este ocupata de spatii verzi, din care 39% se afla in Sectorul 1, unde a fost luata in calcul si padurea Baneasa. In aceste conditii, indicele de spatiu verde public este de numai 9,86 mp/locuitor, conform statisticilor oficiale incluse in raportul Vital Signs dedicat Capitalei. Pentru comparatie, in Viena raportul este de 120 mp de spatiu verde per locuitor.

Business24 a stat de vorba cu Gary Grant, promotor al acoperisurilor verzi, consultant international in solutii de inverzire a oraselor si autor a numeroase carti pe aceasta tema.

Potrivit specialistului, nimic nu este batut in cuie. Bucuresti poate sa fie un oras curat, cu cateva conditii, pe care el si alti experti in domeniu le-au dezbatut in cadrul conferintei "Leaving grey, living green - Maximize the open space", aflata la cea de-a doua editie.

Pentru inceput, as vrea sa ne vorbiti despre experienta dumneavoastra in infrastructura verde.

In anii '80 m-am ocupat de coordonarea unor rezervatii naturale urbane, insa in scurt timp am devenit tot mai interesat de crearea unui habitat salbatic in mijlocul oraselor, intre blocuri si parcuri.

In 1995 am fost unul dintre artizanii gradinii Muzeului de Istorie Naturala din Londra.

Tot atunci am construit si unul dintre primele acoperisuri verzi, cel de pe extensia muzeului Horniman din Forest Hill, Londra.

In 2008 am fost rugat sa fiu co-autor al raportului tehnic London Lving Roofs si, tot atunci, am creat compania Green Roof Consultancy.

Pe masura ce munca noastra a crescut, ajungand sa includa si proiecte urbane de "inverzire", in general, compania si-a schimbat numele in Green Infrastructure Consultancy.

Acum lucram la implementarea de planuri strategice pentru inverzirea oraselor, la crearea de pereti verzi si design de "raingardens" (spatii care colecteaza apa de ploaie de pe suprafetele minerale; scopul este ca apa de ploaie sa fie reutilizata - n.red.), precum si consiliere in managementul si mentenanta infrastructurii verzi.

Care a fost prima parere pe care v-ati facut-o despre Bucuresti?

Bucuresti are farmec. Inca mai are o multime de cladiri istorice si parcuri. Imi place foarte mult Bucuresti vara. Ca multe alte orase, insa, Bucuresti sufera de supraaglomerare de masini.

Ce solutii vedeti pentru un Bucuresti mai verde si mai putin poluat?

Cheia sta in imbunatatirea transportului public. Trecerea de la combustibili fosili la mecanisme electrice, fara combustie, vor imbunatati calitatea aerului.

De asemenea, ar putea fi de ajutor plantarea catorva milioane de copaci si, de asemenea, crearea catorva milioane de metri patrati de acoperisuri verzi.

Ce ar insemna acest lucru, ca investitie, pentru autoritatile locale?

Chiar daca autoritatile ar fi nevoite sa investeasca miliarde in imbunatatirea transportului public local, investitia in infrastructura verde este una corecta. Trebuie sa subliniez ca fiecare euro investit in infrastructura verde se intoarce inapoi in beneficiul cetatenilor mai mult decat inzecit.

Insa nu doar autoritatile trebuie sa investeasca in infrastructura verde. Proprietarii de cladiri ar trebui sa construiasca gradini pe acoperisuri si terase verzi, pereti verzi si sa planteze copaci in jur.

Bucuresti a avut, la un moment dat, niste acoperisuri verzi in statiile de tramvai, insa ele s-au uscat pe timul verii. A fost privit de opinia publica drept un proiect esuat. Unde am gresit?

In primul rand, ceea ce unii considera a fi un esec, poate insemna doar o lipsa de rabdare. Se intampla foarte des, spre exemplu, ca gazoanele din Londra sa se usuce pe timpul verii, insa ele isi revin, odata cu sezonul ploios. De fapt, e foarte important sa intelegem sezonalitatea.

Daca exista o cerinta pentru un aspect mai verde, atunci este nevoie de o implantare mai adanca si irigatii regulate.

In cazul despre care vorbim, esecul a fost determinat probabil de o combinatie nefericita de probleme in design si mentenanta.

Ce sanse avem ca Bucuresti devina un oras mai verde, mai putin poluat?

Vestea buna este exista o serie de interventii mici care pot fi combinate gradual pentru a contribui la schimbare. Insa cea mai importanta schimbare pe care o putem face este la nivel de cultura.

Odata ce oamenii transforma "inverzirea" orasului intr-un obiectiv, incep sa se petreaca o sumedenie de lucruri extraordinare.

Singapore, spre exemplu, a facut o schimbare majora, trecand de la "O gradina intr-un oras" la "Un oras intr-o gradina". Iar asta a insemnat ca toata lumea a trebuit sa se gandeasca la "inverzire" indiferent de meseria sa.

De asemenea, echipele de voluntari au un rol major in aceasta transformare. Un exemplu in acest sens sunt acele "rain gardens" propuse si instalate de voluntarii din Philadelphia.

O alta miscare inspirationala de tipul "Grass roots movement" (acea miscare in care oamenii genereaza o anumita evolutie economica sau politica - n.red.) este cea reprezentata de Incredible Edibles, unde voluntarii aduc mancare pe care o amplaseaza in zonele foarte sarace, astfel incat oricine sa o poata manca. Aceasta actiune a provocat autoritatile sa faca mai mult decat faceau pana atunci, de rusine.

#Bucuresti inverzit, #Bucuresti poluat, #Gary Grant acoperisuri verzi , #Proiecte mediu