Criza refugiatilor nu se termina curand. Specialistii avertizeaza: mai urmeaza un val!

Europa a dovedit in vara acestui an lacune serioase in pregatirea masurilor de contracarare a crizei refugiatilor.

Nici Statele Unite nu dau dovada de mai multa disponibilitate, Washingtonul admitand intrarea in tara a doar 10.000 de refugiati de razboi din lumea intreaga.

Ce se va intampla insa, peste 10 ani, cand un val de 50 de milioane de persoane se va vantura pe toate continentele in cautarea unui adapost cu terenuri fertile si clima normala?

In principiu, o mare parte din acesti refugiati vor ramane in interiorul unor state sau regiuni inchise.

Majoritatea valurilor de populatii migratoare au nevoie de o perioada mai lunga pentru a se pune in miscare, exceptand miscarile provocate de razboaiele civile sau alte conflicte violente.

Pe de alta parte, recentul exod catre Europa arata ca fenomenul globalizarii a reusit sa modifice si sablonul mobilitatii globale intr-un mod care intensifica interdependenta dintre zonele de conflict si tarile bogate din Occident.

In plus, fenomenul migrationist legat de schimbarile climatice creste riscul declansarii unor conflicte civile in tarile de origine sau pe traseul adoptat de noii refugiati, lucru care poate spori presiunea valului migrator prin adaugarea unor multiple dificultati socio-economice pentru populatiile implicate.

Citeste si Destine diferite: Care e diferenta dintre un imigrant si un refugiat?

Frank Biermann, profesor universitar in Olanda si presedinte al initiativei globale "Earth System Governance Project", se arata alarmat de modificarile climatice survenite in ultimele 5 decenii.

"The Value of Land" un nou studiu realizat de cercetatorii de mediu il pune pe ganduri de universitarul olandez, intr-o analiza publicata de revista Newsweek, acesta prognozand ca urmatorul val migrationist va fi provocat de conditiile din ce in ce mai vitrege de mediu de pe planeta noastra.

Un Pamant degradat

Studiul "The Value of Land" publicat saptamana aceasta de The Economics of Land Degradation Initiative ofera o imagine infioratoare a degradarii conditilor de mediu survenite de la inceputul anilor '70 si pana in prezent.

Conform cercetatorilor care au efectuat analiza, intre 1970 si 2000, terenul afectat de seceta extrema s-a dublat, o treime din suprafata globului fiind expusa degradarii continue a terenului.

Conform rezultatelor studiului, jumatate din suprafetele agricole de pe glob sunt degradate in mod sever sau moderat de schimbarile climatice survenite in ultimele decenii.

Concluziile sunt insotite de prognoze la fel de pesimiste, autorii studiului considerand ca aceste conditii vitrege vor determina exodul unei populatii de peste 50 de milioane de oameni in maxim un deceniu.

Inclusiv actualele curente ale fluxului migrationist ar putea fi accentuate, avertizeaza cercetatorii. Mai multe studii efectuate in ultimul deceniu au tras semnalul de alarma in acest sens.

Degradarea terenurilor agricole, dezastrele naturale, conflictele civile izbucnite in zonele afectate de saracie si foamete vor fi factori declansatori al unui nou val de refugiati in majoritatea regiunilor globului.

Populatia de 50 de milioane de persoane pusa pe drumuri, luata laolalta ar echivala populatia celui de-al 28-lea stat ca marime din lume sau, in termeni actuali, ar fi de doua ori populatia Siriei.

Prioritati politice

Cruda realitate complexa a schimbarilor climatice si a riscurilor aduse de acestea par sa fi scapat atentiei politicienilor.

Modificarea conditiilor de mediu, extinderea fenomenului de desertificare sau cresterea nivelului marii necesita actiuni globale care sa protejeze populatia afectata de aceste provocari.

Sistemul politic international nu pare pregatit sa faca fata acestor provocari. ONU are o vechime de 70 de ani, iar instrumentele intitutionale esentiale si tratatele care stau la baza activitatii forului international nu au fost modificate de atunci.

In Charta ONU, termenul "mediu" nu este atins in niciun punct al documentului.

Pana si Conventia pentru refugiati creionata de ONU in 1951 este conceputa pentru a face fata crizei refugiatilor dintr-o Europa devastata de razboi si de conflictul politic dintre Est si Vest.

In cadrul Conventiei se acorda protectie persoanelor care isi parasesc tara ca urmare a persecutiilor politice, etnice sau religioase, in timp ce populatia afectata de dezastrele climatice ramane in continuare in afara acestor prevederi.

Conventia ONU pentru refugiati a ajuns sa creeze o bariera artificiala intre refugiati si alte tipuri de migranti.

Sirienii care fug din calea ororilor razboiului civil si a atrocitatilor savarsite de regimul Assad sau de insurgenti sunt imbratisati ca refugiati.

Populatia din insulele Tuvalu, nevoita sa se retraga din calea nivelului in crestere al marii si a furtunilor din ce in ce mai dese este inghesuita in grupul imigrantilor.

Aceasta diferentiere pare depasita atat din punct de vedere practic, cat si politic. Amendarea Conventiei din 1951, pentru a raspunde nevoilor acestor populatii afectate de schimbarile climatice, pare nerealizabila in acest moment.

Insa, adevarul este ca noi standarde legale si regimuri de protectie se impun pentru a raspunde realitatilor din prezent.

Devine din ce in in ce mai clar ca ONU trebuie sa faseasca solutia unui regim global care sa raspunda de protectia imigrantilor creati de schimbarile climatice pana nu va fi prea tarziu.