Cetatenii nu sint jurnalisti

Luni, 08 Octombrie 2007, ora 10:07
1033 citiri

Cu trei decenii de experienta in media, trecut prin "Financial Times", "The Guardian", "The Daily Telegraph", "Le Monde', "The Globe and Mail", dar si "Komsomolskaia Pravda" sau Comisia Europeana, Jim Chisholm arata pentru Cotidianul citeva din previziunile lui in legatura cu soarta viitoare a ziarelor.

Da jos, dar cu eleganta impaciuitoare, toate miturile care plutesc in jurul presei, in ultima perioada: ca Internetul va ucide ziarul, ca solutia supravietuirii e convergenta, ca jurnalistii sint amenintati de amatorii cu telefoane mobile. Jim Chisholm va veni joi la Bucuresti sa vorbeasca despre toate acestea la Prima Conferinta Nationala a Presei din Romania. Inainte de a se intilni cu specialistii de la noi, veteranul media a acordat un interviu pentru Cotidianul.

Ce sanse au ziarele, asa cum le stim, sa supravietuiasca?

Vor supravietui cu siguranta. Nivelul lecturii in print este mai ridicat decit oricind: in parte, datorita alfabetizarii mai mari, in alta, pentru ca tinerii citesc mai mult, dar reviste si anumite carti - fenomenul Harry Potter spune multe. Ziarele trebuie sa se schimbe, insa, si o vor face. Gratuitele au cunoscut o crestere spectaculoasa printre tineri, iar nivelul lecturii lor e din ce in ce mai mare in Europa. Vom avea in curind cotidiene specializate si mai bine targetate: vedem tot mai multe cotidiene de sport sau financiare. In Statele Unite, unde majoritatea ziarelor functioneaza pe abonamente, din ce in ce mai multe titluri isi reduc aria de circulatie pentru a oferi un focus mai bun pentru publicitari. Lanseaza editii noi - platite sau gratuite, pentru a umple nisele libere.

Toti expertii media vorbesc despre presa scrisa ucisa de Internet.

Este un mit. Rivalitatea dintre aceste medii este un mit, sint convins. Vizionarea stirilor la tv scade mult mai repede decit cititul ziarelor. De ce? Pentru ca oamenii devin din ce in ce mai ocupati si nu isi pot permite ca alte lucruri sa intervina in timpul lor liber. Gradinaritul sau golful reprezinta o competitie la fel de puternica pentru ziare precum Internetul sau televiziunea.

Aveti o experienta de 30 de ani in media. Care sint evenimentele care au modificat definitiv fata presei, in opinia dumneavoastra?

Schimbarile semnificative din societate si din consumul de media. Ele au corelat direct cu "prostirea" mediei. Aparitia celebritatii ca o arie de interes a afectat cu siguranta interesul consumatorilor de media. A schimbat valorile oamenilor.

Cum vedeti generatia noilor jurnalisti? Sint mai buni, mai rai decit veteranii?

Sint mai bine pregatiti acum decit in orice alt moment. Exista scoli de jurnalism acum, iar competitia pentru admitere a ramas foarte ridicata. Nu cred ca au pierdut sau au cistigat nimic special fata de generatiile anterioare. Cu toate astea, doua schimbari majore au aparut in rolul jurnalismului. Unu, abilitatile multi-media: reporterii trebuie sa stie cum sa adune informatiile astfel incit sa le poata reda intr-o poveste pe medii diferite. Subiectele sint absorbite altfel pe ecran decit pe pagina de ziar, asa ca ele trebuie prezentate diferit. O a doua schimbare importanta este interactivitatea. Cititorii raspund celor care scriu, cu critici si intrebari. Cititorii devin chiar ei "scriitori", contribuind cu subiecte, fotografii, cu opinii. Unii folosesc expresia "jurnalism cetatenesc", dar e un nonsens. Bineinteles, cetatenii trebuie incurajati sa contribuie si sa participe in dezbatere si in aducerea subiectelor, dar ei nu sint jurnalisti. Unii se ingrijoreaza ca acest trend, in crestere, va ameninta cumva jurnalismul. Din contra. Daca un editor trebuia sa gestioneze materialele a 50-100 de profesionisti, acum el trebuie sa supravegheze mii. In fata unui nivel atit de ridicat al participarii in realizarea stirilor, rolul jurnalistului va creste dramatic.

In afara de aspectul interactiv, care vor fi celelalte caracteristici ale cititorului de presa in viitor?

In primul rind, presa va deveni multi-media, iar consumatorii isi vor alege canalul in functie de situatie. Se vorbeste despre convergenta, dar eu cred ca este un concept pur tehnologic. Consecinta va fi, de fapt, divergenta. Unelte diferite, pentru sarcini diferite. Nu sint deloc convins ca brandul ziarului traditional va continua sa fie "de toate pentru toti". Suspectez chiar evolutia unor branduri noi. Unele pentru sport pe telefon. Altele pentru business, la locul de munca. Citeva pentru continut comunitar. Ele pot fi produse de aceeasi "casa media", dar vor fi pozitionate pe piata in mod unic. Prevad, de asemenea, aparitia conceptului de galerie media, in care consumatorii vor merge la un echivalent al mall-ului, pentru a-si cumpara informatii. Intrati acolo, ei vor fi incurajati sa se miste dintr-un butic mediatic in altul, pentru servicii diferite.

Continuarea in <a href=http://www.cotidianul.ro/index.php?id=14616&art=36832&cHash=fdbe5dbd95>Cotidianul</a>

<b>Bloombiz</b>

<b>Bloombiz.ro Newsletter </b>

Aboneaza-te la <a href=http://newsletter.vodanet.ro/gateway/?a=YT1CbG9vbWJpel8xMiZiW109aW5mb2Jsb29tYml6XzE4 target=_blank>newsletter-ul infoBloombiz</a> ca sa primesti in fiecare dimineata, prin e-mail, ultimele informatii legate de companii, afaceri, economie, piata imobiliara, plasamente financiare, cariere si lifestyle.

HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
Evoluția Cifrei De Afaceri Din Comerțul Cu Ridicata Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule si motociclete) a scăzut, in luna ianuarie, cu 20%...
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a virat suma de 286.390.685,13 lei, în vederea decontării facturilor pentru 237 de obiective finanţate prin Programul...