Riscul unei deflatii in zona euro complica redresarea economica

Riscul producerii unei deflatii in zona euro complica redresarea economica, iar presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, are putine optiuni de combatere a tendintei de incetinire a cresterii preturilor.

Preturile de consum din zona euro au inregistrat in octombrie cea mai lenta crestere din ultimii patru ani, de 0,7%, cu mult sub tinta BCE de sub 2%, relateaza Bloomberg.

Seful BCE poate sa reduca dobanda de politica monetara, aflata deja aproape de zero, sa suplimenteze lichiditatile, masura care ar putea sa nu duca la cresterea preturilor, sau sa ignore propria definitie a stabilitatii preturilor, potrivit analistilor unor banci precum JPMorgan Chase & Co. si BNP Paribas.

Incetinirea cresterii preturilor se poate transforma intr-o spirala negativa a acestora (deflatie) care sa afecteze redresarea economica in zona euro.

Zona euro a iesit din recesiune in trimestrul al doilea, dupa sase trimestre de contractie economica, dar somajul se afla la un nivel record, iar creditarea este in scadere.

Euro a scazut vineri cu 0,5%, la 1,3523 dolari pe unitate, si se indreapta spre cel mai mare declin saptamanal din ultimele noua luni.

Dobanda cheie a BCE ar putea sa scada sub 0,5%

Datele referitoare la inflatie, publicate de Eurostat, au alimentat speculatiile ca BCE ar putea sa reduca dobanda cheie, in prezent de 0,5%, sa suplimenteze lichiditatile in sistemul financiar, sau sa faca achizitii de obligatiuni similare cu cele ale Rezervei Federale americane.

Bank of America, UBS si Royal Bank of Scotland Group anticipeaza ca BCE va reduce dobanda cheie la reuniunea de saptamana viitoare. BNP Paribas, Societe Generale, JPMorgan Chase si Scotiabank estimeaza sa reducerea va avea loc in decembrie, cand BCE va publica noi estimari economice.

"Inflatia se mentine in mod constant sub tinta BCE de sub 2%, nivel care asigura, potrivit institutiei, stabilitatea preturilor. In plus, aprecierea euro determina o inasprire a conditiilor financiare si monetare in uniunea monetara", a declarat Ken Wattret, economist sef pentru zona euro la BNP Paribas in Londra.

Moneda unica europeana s-a apreciat cu peste 4% fata de principalele monede, de la sfarsitul lunii martie, iar saptamana trecuta a atins un maxim al ultimilor doi ani.

O apreciere de 10% a euro ar avea un efect similar cu majorarea dobanzii cheie cu 0,5%-1%, potrivit calculelor Nordea Markets de luna trecuta.

Erik Nielsen, economist sef la UniCredit in Londra, considera ca o astfel de apreciere a euro ar avea un impact de 0,8% din PIB-ul zonei euro, pe parcursul a doi ani, cel mai mult in primele 12 luni.

BCE a respins apelurile pentru aplicarea unei suplimentari a lichiditatilor in stil american si a optat in schimb pentru accesul nelimitat al bancilor la lichiditati, pe o perioada de trei ani.

Economia zonei euro depinde in proportie de 70% de finantarea prin credite bancare, astfel ca politica achizitiilor de obligatiuni este mai dificil de aplicat. In SUA, 70% din finantare este realizata prin emiterea de obligatiuni.