Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Pensionarii, moneda de schimb in razboiul datoriilor din Grecia

Pensionarii, moneda de schimb in razboiul datoriilor din Grecia


Timp de sase luni, negocierile duse intre eleni si creditorii tarii s-au axat pe problema sustenabilitatii sistemului de pensii din Grecia. Acum, noul acord incheiat de premierul Alexis Tsipras si creditorii din zona euro pune iarasi accent pe chestiunea pensiilor din Grecia.

Pentru germani si ceilalti creditori europeni, sistemul de pensii din Grecia este o adevarata harababura birocratica care are prea putin de a face cu anii de munca si sumele cotizate la fondul de pensii, arata revista International Business Times.

Sisteme diferite

Din perspectiva Europei de vest, grecii care depasesc varsta de 55 de ani sunt brusc coplesiti de o serie de beneficii acordate cu larghete de guvernul de la Atena.

Din punctul de vedere al oficialilor eleni, pensiile din Grecia se substituie, in aceste vremuri, unor programe sociale anti-saracie tinand pe linia de plutirii famlii intregi cu cel putin un somer in componenta.

Fiecare tabara are argumentele sale. Pana la izbucnirea crizei datoriilor in 2010, pensionarii din Grecia beneficiau de venituri care depaseau valoarea medie inregistrata pe zona euro.

Acum, dupa 5 ani de austeritate, pensile din Grecia au fost ajustate cu 27%, coborand sub media din eurozona.

Chiar si fara multe detalii trecute in noul acord, este clar ca reformarea sistemului de pensii din Grecia inseamna noi taieri din veniturile varstnicilor eleni in scopul de a asigura stabilitatea fiscala.

Plasa de siguranta

In cazul in care Tsipras reuseste sa obtina votul Parlamentului elen pentru demararea reformelor cerute de creditori, de miercuri pensionarii greci se pot astepta la vremuri si mai grele.

Propunerile anterioare vizau cresterea varstei de pensionare la 67 de ani sau dupa 40 de ani de munca si o crestere a contrributiei la fondul de sanatate de la 4% la 6 procente.

Cea mai dureroasa masura insa, intalnita si in propunerile facute inainte de organizarea referendumului, vizeaza anularea fondurilor de solidaritate, prin care celor mai saraci pensionari din Grecia li se acorda beneficii suplimentare in completarea pensiei mici.

Conform recomandarilor creditorilor, fondurile de solidaritate ar trebui sa fie eliminate pana in 2019. Propunerea, chiar acceptata intr-un final de Tsipras, nu este pe placul tuturor liderilor Syriza.

"Pensiile au devenit ultima plasa de siguranta sociala, prevenind prabusirea societatii elene", sustine vicepremierul Yannis Dragasakis.

Dezechilibru major

In intelegerea semnata la inceputul acestei saptamani, creditorii au introdus o clauza de "deficit 0" incepand cu luna octombrie a acestui an.

Aceasta inseamna ca sporurile de solidarate are completau pensiile cele mai mici din Grecia vor disparea inca din ultimul trimestru al acestui an.

Sistemul de pensii din Grecia este unul dintre cele mai dezechilibrate din Europa, inca din primul trimestru al anului treecut, perioada in care tara evolua totusi pe o cale buna, deficitul inregistrat era de 350 de milioane euro.

Deficitul din sistemul de pensii este si rezultatul politicii de austeritate din ultimii 5 ani, perioada in care somajul a atins 25%, iar piata muncii din Grecia s-a confruntat cu un val masiv de pensionari inainte de termen, cauzate de nesiguranta locului de munca.

Din acest punct de vedere, veniturile fiscale in sistem au fost serios dezechilibrate. In noiembrie 2013, sistemul de pensii din Grecia colectase 2,2 miliarde de euro.

12 luni mai tarziu, incasarile abia atingeau 435 de milioane euro, marcand un declin de 80%.

Odata cu instalarea guvernului Syriza, la sfarsitul lunii ianuarie, noul Executiv nici macar nu a pus problema reducerii punctului de pensie in Grecia pentru a echilibra sistemul, in schimb a oferit alternativa revenirii la programul "cea de-a 13-a pensie".

Birocratie fara masura

Creditorii au atras atentia si asupra supra-incarcarii schemei de functionari din intregul sistem elen de pensii.

Impartit in mai multe fonduri care administreeaza cotizatiile angajatilor, sistemul public de pensii din Grecia are o organigrama ce cuprinde peste 15.000 de functionari.

Oficialii de la Atena au lasat, in mai multe randuri, ideea ca ar dori sa recurga la o reformare a sistemului public de pensii din tara.

Ramane insa de vazut daca noile cerinte exprimate de creditori, mai dure decat masurile propuse anterior, vor fi digerabile pentru parlamentari si, mai ales, pentru populatia elena.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 3253 ori