Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Est-europenii tin mortis sa intre in zona euro

Mai are vreun rost sa trecem si noi la euro?

Mai are vreun rost sa trecem si noi la euro?


Grecia pare sa caute usa de iesire din zona euro, dar alte state se arata gata sa reia dezbaterile pentru trecerea la moneda unica.

In Cehia, prim-ministrul vede intrarea tarii in zona euro ca pe un ajutor pentru economie. Aceasta, dupa ce presedintele ceh a contestat atitudinea rezervata a bancii centrale si a solicitat numirea unor lideri care sa realizeze cat mai curand adoptarea monedei unice.

Polonia este deja incinsa la maximum de febra alegerilor prezidentiale, principala tema a dezbaterilor fiind abandonarea zlotului si integrarea in zona euro, observa reporterii Bloomberg.

Spectacolul Greciei da fiori

Tendita statelor din estul si sud-estul Europei de a-si cauta calea catre zona euro ramane surprinzatoare pentru multi analisti.

"Este chiar interesant cum a evoluat perceptia publica, sunt chiar surprins. Este greu sa iti imaginezi care ar fi argumentele actuale care sa duca la o asemenea schimbare de atitudine, in conditiile in care eurozona a fost scena unor crize teribile in ultimii ani", spune William Jackson, economist in cadrul Capital Economics din Londra.

Obstacole se intrevad la tot pasul. Romania, care a stabilit ca data de trecere la moneda unica europeana anul 2019, dar si Ungaria par prea putin pregatite sa faca fata competitiei economice din eurozona.

Polonia se izbeste de piedici legale in acest proces, in timp ce cehii, mai rezervati, au declarat ca nu vor fixa un temen clar in perioada urmatorilor patru ani.

Pe masura ce confruntarea dintre Grecia si creditorii din zona euro tinde sa impinga statul elen in insolventa si in afara zonei, polonezii si cehii par mai nesiguri in optiunea lor europeana.

Logica contestata

Zona euro, la care toate statele Uniunii Europene cu exceptia Marii Britanii si a Danemarcei trebuie sa adere, nu a inregistrat cote mari de popularitate in perioada crizei financiare resimtite de statele de la periferia zonei.

In timp ce cateva state, Slovacia, Slovenia, Lituania, Estonia si Letonia s-au integrat zonei, Ungaria, Polonia si Cehia nu au inca un calendar clar de masuri pentru accedere in eurozona.

Guvernele celor trei tari au preferat sa foloseasca monedele nationale ca pe un fel de scut in cazul crizelor financiare precum cea parcursa de moneda europeana, chiar daca volatilitarea redusa a cursului de schimb si costul scazut al tranzactiilor comerciale le ofereau un avantaj in zona euro.

Cum insa socul preluat de moneda europeana s-a transmis apoi si coroanei, forintului si zlotului, era normal sa apara si criticii masurilor de evitare a intrarii in eurozona.

Sperietoarea europeana

Dezbaterea pe tema intrarii in zona euro a inceput in Cehia inca din februarie, cand presedintele Milos Zeman s-a declarat rusinat de faptul ca vecinii slovaci au o moneda mai puternica.

Premierul Bohuslav Sobotka a declarat, intr-un interviu de saptamana aceasta, ca tara sa va trece cat mai curand posibil la moneda europeana.

Aceasta, desi partidul din alianta guvernamentala, ANO, condus de ministrul de Finante miliardar Andrej Babis se abtine dea o data clara pentru acest proiect politico-economic.

"Desi multi dintre cehi nu ezita sa prezinte euro ca pe o sperietoare, la o privire mai atenta vedem ca avem de a face cu un instrument normal si confortabil care permite cautarea prosperitatii sociale", spune Sobotka.

In Polonia, Andrzej Duda, contracandidatul actualului presedinte Bronislaw Komorowski, spera sa il detroneze pe acesta cu sloganul "Da Europa, Nu euro".

Retorica sa de campanie se axeaza pe faptul ca o eventuala crestere a preturilor generata de trecerea la euro va ruina familiile poloneze.

Pe de alta parte, Ewa Kopacz, seful guvernului de la Varsovia, anunta ca Polonia va face trecerea la euro numai dupa o "analiza foarte precisa".

Kopacz il acuza pe Duda ca inflameaza populatia prezentand intrarea in zona euro ca pe un eveniment ce ar urma sa se petreaca in urmatoarele luni.

Presedintele Komorowski s-a vazut nevoit sa iasa la rampa si sa spuna ca va organiza un referendum pe aceasta tema, desi datele arata, ca cel putin in perioade de crize, moneda euro a ajutat membrii zonei mai degraba decat sa-i impovareze.

Castiguri clare

De la declansarea crizei si pana acum, monedele tarilor europene s-au depreciat constant in fata euro.

Leul romanesc si forintul au pierdut aproape 20 de procente, iar coroana si zlotul au fost impinse in jos cu 13%.

Pe de o parte, deprecierea a ajutat la cresterea exporturilor din aceste tari si la mentinerea unui nivel normal al inflatiei.

Pe de alta, privirile aruncate cu jind catre portofelele umplute cu euro ale slovacilor si slovenilor denota mai mult decat o usoara invidie.

Slovacia a ajuns chiar sa ofere randamente negative la titlurile de stat, precum tarile puternice de pe continent, in timp ce vecinii cehi inca au un randament de 0,02%.

Stabilitatea monedei unice este atractiva si pentru marile companii din Cehia, precum Skoda sau CEZ.

"Economia Cehiei este legata strans de zona euro si in special de economia germana. Adoptarea monedei unice ar face viata unor firme mult mai usoara", a afirmat Martin Novak, directorul economic al CEZ.

Obstacolul opozitiei publice

Unele tari nu isi permit nici macar luxul dezbaterilor publice pe aceasta tema.

Croatia, de exemplu, se vede nevoita sa isi amane din nou planul de trecere la moneda euro, pe masura ce criza economica ravaseste tara.

Bulgarii au ajuns la un acord al clasei politice privind intrarea in zona euro, dar presedintele Rosen Plevneliev s-a vazut nevoit sa mai tempereze elanul alesilor, anuntand o eventuala demarare a testului pe mecanismul de stabilitate monetara abia in 2018.

Romania, a doua tara saraca a Europei viseaza la moneda euro, dar recunoaste ca are de strabatut inca o cale lunga pana acolo.

"Ar trebui sa inregistram o crestere a PIB de cel putin 10% pentru a deveni cat de cat competitivi in interiorul uniunii monetare", a precizat viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu.

Pentru multe dintre economiile care se indreapta spre zona euro, opozitia la adoptarea monedei unice nu este facuta de fortele politice, ci vine chiar din randul populatiei.

76% dintre cehi se declara impotriva adoptarii euro, fata de doar 16% sustinatori.

In Polonia, unde un amendament special trebuie adus Constitutiei pentru a permite Bancii Centrale Europene sa emita moneda si sa stabileasca politica monetara a tarii, 66% din populatie nu priveste cu ochi buni trecerea la moneda unica.

"Chestiunea incinge spiritele in centrul si estul Europei. Polonia pare mai bine pregatita pentru o astfel de trecere. Cehii raman euro-sceptici, in timp ce Romania inca mai are de lucru pentru a atinge un punct de convergenta cu criteriile zonei euro", considera Mai Doan, economist al Bank of America.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 3986 ori