Criza elena revine in actualitate. Grexit imparte Europa in mai multe tabere

Luni, 31 Octombrie 2016, ora 15:48
3704 citiri
Criza elena revine in actualitate. Grexit imparte Europa in mai multe tabere
Foto: Pixabay

Eforturile Greciei de a-si multumi creditorii externi par sa nu fi fost indeajuns de mari pentru a satisfice pretentiile tarilor din nucleul dur existent in zona euro, drept pentru care varianta iesirii tarii din uniunea monetara revine in actualitate.

De aceasta data insa, punctele de vedere asupra variantei Grexit sunt mult mai diverse decat in trecut, unii lideri europeni tinand cont si de socul transmis recent de Marea Britanie prin decizia de a iesi din Uniune, remarca The Guardian.

Pozitii divergente

Angela Merkel continua sa isi sustina punctul de vedere, conform caruia nu va pica la o intelegere cu Atena, indiferent de costul presupus de un asemenea acord.

De cealalta parte, Franta si Italia riposteaza sustinand ca fortarea unei iesiri a Greciei din zona euro ar decredibiliza in mod iremediabil Uniunea Euiropeana.

Linia de mijloc este asigurata de tari precum Irlanda si Portugalia, care au trecut prin aceleasi dureroase reforme care le-au permis sa duca la bun sfarsit programele bailout demarate in urma crizei datoriilor care a zdruncinat uniunea monetara europeana.

O situatie tensionata

Situatia este cu atat mai tensionata cu cat, chiar daca liderii prezenti la discutiile privind continuarea programului de asistenta financiara de 86 miliarde euro destinat Greciei vor cadea de acord asupra acestuia, parlamentele tarilor membre ar putea respinge aceasta propunere.

Finlanda, Lituania sau Slovacia ar putea bloca continuarea procesului de sustinere financiara a Greciei, iar o solutie de compromis ar fi si ea pusa in pericol de tensiunea politica ce se va acumula in viitorul apropiat.

In randul celor 19 state membre ale uniunii monetare, nucleul dur a strans deja 9 voci care ar fi gata oricand sa abandoneze Grecia in favoarea stabilitatii monedei euro: Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Belgia, Letonia, Lituania, Slovacia si Malta.

Cu un comportament inca indecis ies in fata Potugalia, Irlanda, Cipru, Slovenia si Estonia, ai caror reprezentanti, desi insista asupra necesitatii aplicarii reformelor recomandate Atenei, pun in balanta si efectele unei iesiri cu zgomot a Greciei din zona euro.

Un argument pertinent l-a oferit presedintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, care a atras atentia ca Grexit ar insemna in acelasi timp si pierderea a 4,2% din PIB-ul tarilor de la periferia zonei.

Vocile din flancul sudic al Europei - Franta, Italia si Spania, alaturi de Luxemburg - refuza insa abandonarea elenilor.

Presedintele francez Francois Hollande a specificat ca viitorul intregii Uniuni este in joc, anuntand ca nu va ceda in fata presiunilor exercitate de nucleul dur coagulat in jurul Germaniei.

La randul sau, premierul Matteo Renzi a criticat partenerii din uniunea monetara pentru "umilirea" unei tari membre care a facut destule eforturi pentru a se conforma cerintelor drastice impuse in cadrul programelor bailout.

"Gata! E de ajuns", este mesajul pe care prim ministrul Italiei vrea sa il prezinte in fata celorlati lideri europeni in cadrul reuniunii de la sfarsitul acestei saptamani.

Pe un ton ceva mai moale, cauzat si de ascensiunea partidului de extrema stanga Podemos pe scena politica din tara, Spania a anuntat ca nu concepe o iesire a Greciei din zona euro, dar insista ca Atena sa puna in aplicare tot setul de reforme stabilit in memorandumul semnat anul trecut cu creditorii din zona euro.

Un punct de vedere realist a avut si premierul Luxemburgului, Jean Asselborn, care vede in toata aceasta disputa un risc major de dezintegrare a Uniunii pe fondul pozitiilor divergente adoptate de Germania si Franta, liderii de facto ai blocului comunitar european.

#criza zona euro, #dezintegrare UE, #tensiuni UE, #program bailout Grecia , #Zona euro