Comisia Europeana: Sprijinul pentru moneda euro atinge un nou record

Sprijinul pentru uniunea economica si monetara si pentru moneda euro atinge un nou nivel record ridicat, potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, peste trei sferturi dintre respondentii din zona euro (76%) declarandu-se in favoarea monedei unice a UE, se arata intr-un comunicat publicat luni de Comisia Europeana (CE).

Conform sursei citate, in ansamblul UE, sprijinul pentru moneda euro este stabil la 62%.

Opiniile pozitive cu privire la situatia economiilor nationale prevaleaza (49% apreciaza situatia ca fiind buna si 47% o apreciaza ca fiind proasta) . Majoritatea respondentilor din 17 state membre afirma ca situatia economica nationala este buna.

Luxemburg (94%), Danemarca (91%) si Olanda (90%) sunt tarile cu cele mai mari punctaje. Procentajul cel mai scazut al opiniilor pozitive este observat in Grecia (7%), Croatia si Bulgaria (ambele cu 20%), Italia (22%), Spania (26%) si Franta (29%).

Noul sondaj Eurobarometru publicat luni arata o crestere puternica a perceptiei pozitive a cetatenilor fata de Uniunea Europeana in toate domeniile - de la economie la starea democratiei. Acestea sunt cele mai bune rezultate de la sondajul Eurobarometru din iunie 2014 realizat inainte de intrarea in functie a Comisiei Juncker.

Increderea in UE este la cel mai inalt nivel din 2014 si ramane superioara increderii in guvernele sau parlamentele nationale. Increderea in UE a crescut in 20 de state membre, cu cele mai mari punctaje in Lituania (72%), Danemarca (68%) si Estonia (60%) . In plus, peste jumatate dintre respondenti "tind sa aiba incredere" in UE in Luxemburg (59%), Finlanda (58%), Portugalia (57%), Malta si Suedia (ambele cu 56%), Bulgaria si Ungaria (ambele cu 55%), Irlanda, Polonia, Olanda si Cipru (toate cu 54%), Romania si Austria (ambele cu 52%), Letonia si Belgia (ambele cu 51%).

De la ultimul sondaj Eurobarometru standard din toamna lui 2018, procentajul de respondenti care au o imagine pozitiva despre UE (45%) a crescut in 23 de state membre ale UE, cel mai evident in Cipru (47%, plus 11 puncte procentuale), Ungaria (52%, plus noua puncte procentuale), Grecia (33%, plus opt puncte procentuale), Romania (60%, plus opt puncte procentuale) si Portugalia (60%, plus sapte puncte procentuale) . O crestere cu doua puncte procentuale a fost inregistrata din toamna anului 2018, atingand cel mai inalt nivel din ultimii 10 ani. 37% (plus un punct procentual, comparativ cu toamna anului 2018) dintre respondenti au o imagine neutra despre UE, in timp ce mai putin de o cincime au o imagine negativa (17%, minus trei puncte procentuale), acesta fiind cel mai mic scor in 10 ani.

Majoritatea europenilor sunt optimisti in ceea ce priveste viitorul UE (61%, plus trei puncte procentuale), in timp ce doar 34% (minus trei puncte procentuale) sunt pesimisti. Cel mai ridicat nivel de optimism este in Irlanda (85%), Danemarca (79%), Lituania (76%) si Polonia (74%) . La celalalt capat al clasamentului, optimismul este mai putin pronuntat in Marea Britanie (47% fata de 46%) si in Franta (50% fata de 45%).

De asemenea, 55% dintre europeni declara ca sunt multumiti de modul in care functioneaza democratia in UE, scorul cel mai mare inregistrat din toamna anului 2004 pana in prezent (plus cinci puncte procentuale fata de toamna anului 2018), in timp ce numarul celor "nesatisfacuti" a scazut cu cinci puncte procentuale, la 36%.

Cei mai multi europeni sunt de acord ca "vocea lor conteaza in UE". Media UE-28 atinge 56% (plus sapte puncte procentuale fata de toamna anului 2018), cele mai mari punctaje fiind observate in Suedia (86%), Danemarca (81%) si Olanda (76%).

In toate cele 28 de state membre, peste jumatate dintre respondenti considera ca sunt cetateni ai UE. La nivelul UE in ansamblu, 73% au acest sentiment (plus doua puncte procentuale fata de toamna anului 2018), iar la nivel national punctajul variaza de la 93% in Luxemburg, 88% in Germania si 87% in Spania, la 57% in Grecia si Italia si 52% in Bulgaria.

O majoritate semnificativa a cetatenilor UE sprijina "libera circulatie a cetatenilor UE, care pot sa locuiasca, sa lucreze, sa studieze si sa desfasoare activitati comerciale oriunde in UE" (81%, minus doua puncte procentuale fata de toamna anului 2018) si in fiecare stat membru al UE peste doua treimi dintre respondenti impartasesc aceasta opinie, de la Lituania (94%) la Italia si Marea Britanie (ambele cu 68%).

Imigratia ramane principala preocupare la nivelul UE, cu 34% din mentiuni, in pofida unei scaderi puternice (minus sase puncte procentuale fata de toamna anului 2018) . Schimbarile climatice, care s-au aflat pe locul al cincilea in toamna anului 2018, constituie in prezent a doua cea mai importanta preocupare dupa o crestere puternica (plus sase puncte procentuale fata de toamna anului 2018) . Trei preocupari obtin punctaje identice: situatia economica (18%, neschimbat), starea finantelor publice ale statelor membre (18%, minus un punct procentual) si terorismul (18%, minus doua puncte procentuale), urmate de mediu - principala preocupare pentru 13% dintre respondenti inregistrand o crestere de patru puncte procentuale.

Somajul, care este in prezent pe cea de-a saptea pozitie la nivelul UE (12%), ramane principala preocupare la nivel national (21%, minus doua puncte procentuale), impreuna cu cresterea preturilor/inflatia/costul vietii (21%, neschimbat), sanatatea si securitatea sociala (21%, plus un punct procentual) . Problemele legate de mediu, clima si energie urmeaza indeaproape dupa o crestere puternica (20%, plus puncte procentuale) . Imigratia, cu 17% din mentiuni (minus patru puncte procentuale fata de toamna anului 2018), nu se mai regaseste printre primele trei preocupari la nivel national, pentru prima data din primavara anului 2014. Situatia economica se situeaza pe locul al saselea (16%, plus un punct procentual).

Acest sondaj Eurobarometru standard a fost realizat dupa alegerile europene, intre 7 iunie si 1 iulie 2019, in toate cele 28 de state membre ale UE si in cele cinci tari candidate. Printre principalele constatari se numara un sprijin record pentru moneda euro si transformarea schimbarilor climatice in a doua preocupare majora la nivelul UE, dupa imigratie.