BCE devine autoritatea suprema de supraveghere a bancilor

Banca Centrala Europeana (BCE) va deveni de la 1 ianuarie 2014 autoritatea suprema de supraveghere a bancilor din zona euro, potrivit unui proiect care trebuie semnat de toate cele 27 de state membre UE.

Comisia Europeana a inaintat miercuri o serie de propuneri cu privire la crearea unui mecanism de supraveghere unic (MSU) pentru bancile din zona euro, pas importat pentru viitoarea uniune economica si monetara (UEM).

Ce masuri va putea lua BCE

In cadrul acestui nou mecanism unic, raspunderea finala in ceea ce priveste sarcinile specifice de supraveghere legate de stabilitatea financiara a tuturor bancilor din zona euro ii va reveni Bancii Centrale Europene (BCE).

BCE va putea impune sanctiuni, inclusiv amenzi, bancilor care refuza sa aplice deciziile institutiei. Agentii BCE vor putea efectua inspectii la sediile bancilor.

BCE va putea acorda sau retrage licente bancare in cele 17 state ale zonei euro si va avea ultimul cuvant de spus in privinta cerintelor de adecvare a capitalului.

In raspunderea BCE vor intra sarcini ca autorizarea institutiilor de credit, asigurarea respectarii cerintelor referitoare la capital, gradul de indatorare si lichiditate si supravegherea conglomeratelor financiare. BCE va putea lua masuri de interventie rapida in cazul in care bancile incalca sau risca sa incalce cerintele obligatorii de capital, solicitand bancilor sa intreprinda actiuni de corectie.

Autoritatile nationale de supraveghere vor avea in continuare un rol important in activitatile cotidiene de supraveghere si in pregatirea si punerea in aplicare a deciziilor BCE.

Autoritatea bancara europeana (ABE) va elabora un set unic de instructiuni in materie de supraveghere, cu scopul de a pastra integritatea pietei unice si de a asigura coerenta supravegherii bancare pentru toate cele 27 de state membre.

"Comisia a prezentat astazi propuneri cu privire la un mecanism de supraveghere unic la nivel european, un pas crucial catre crearea unei uniuni bancare. Acest nou sistem, al carui nucleu este Banca Centrala Europeana si la care participa si autoritatile nationale de supraveghere, va reinstaura increderea in supravegherea tuturor bancilor din zona euro. Parlamentul European va juca un rol primordial in exercitarea controlului democratic.Instaurarea acestei entitati europene de supraveghere inainte de inceputul anului urmator trebuie sa fie pentru noi o prioritate absoluta.In acest mod vom facilita si eventualele decizii de utilizare a mecanismelor europene de recapitalizare a bancilor", a spus presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso

Presedintele a mai spus ca "pe viitor, pierderile bancherilor nu mai trebuie sa se transforme in datorii ale cetatenilor, punand astfel la indoiala stabilitatea financiara a unor tari intregi".

Pachetul de masuri propus astazi cuprinde:

- Un regulament prin care se confera competente importante Bancii Centrale Europene in vederea supravegherii tuturor bancilor din zona euro, cu un mecanism la care tarile din afara zonei euro pot sa adere in mod voluntar;

- Un regulament care aliniaza actualul regulament privind Autoritatea bancara europeana la noua configuratie pentru supravegherea bancara, cu scopul de a garanta ca procesul de luare a deciziilor in cadrul Autoritatii bancare europene ramane unul echilibrat si ca aceasta continua sa vegheze la mentinerea integritatii pe piata unica;

- O comunicare in care se prezinta viziunea generala a Comisiei cu privire la uniunea bancara si se face referire la cadrul de reglementare unic, la mecanismul de supraveghere unic si la etapele ulterioare pe parcursul carora se preconizeaza si crearea unui mecanism unic pentru rezolutia bancilor.

Comisia Europeana va colabora cu Autoritatea bancara europeana in cadrul sistemului european de supraveghere financiara, aceasta continuand sa dezvolte cadrul de reglementare unic aplicabil tuturor celor 27 de state membre si sa ia masurile necesare pentru a garanta ca practicile in materie de supraveghere sunt coerente in intreaga Uniune.

Pentru bancile transfrontaliere care functioneaza atat in interiorul, cat si in afara statelor membre participante la Mecanismul de supraveghere unic, procedurile existente de coordonare intre autoritatile de supraveghere din tara de origine si din tara gazda vor fi mentinute in forma actuala. In conditiile in care BCE preia atributii de supraveghere, ea va indeplini functia de autoritate de origine si de autoritate-gazda pentru toate statele membre participante.

Comisia Europeana a propus ca Mecanismul de supraveghere unic sa fie instituit pana la data de 1 ianuarie 2013. Pentru a permite o tranzitie usoara catre noul mecanism, se prevede introducerea sa in mod progresiv.

Intr-o prima etapa, incepand cu 1 ianuarie 2013, BCE va putea lua decizia de a-si asuma intreaga raspundere a supravegherii oricarei institutii de credit, in mod special a celor care au primit sau au solicitat fonduri publice.

De la 1 iulie 2013, toate bancile cu importanta majora vor face obiectul supravegherii de catre BCE. Etapa de introducere progresiva a mecanismului se va finaliza pana la 1 ianuarie 2014, data la care toate bancile vor intra sub incidenta acestuia.

Ideea supravegherii bancare unice, inca din iunie

Liderii UE au decis in iunie sa urmeze directia unei institutii unice de supraveghere bancara in zona euro, pentru a putea apoi sa permita bancilor acces direct la fondurile de urgenta ale blocului monetar.

De la criza financiara din 2008, bancile europene au primit, din bani publici, injectii de capital, garantii si alte forme de sprijin in valoare totala de 4.500 miliarde euro, accentuand presiunile din zona finantelor publice care au fortat Grecia, Portugalia, Irlanda, Spania si Cipru sa ceara ajutor financiar extern, noteaza Bloomberg.

"Criza euro evolueaza in jurul BCE. Aceasta institutie a ajuns sa fie considerata singura capabila sa rezolve criza. Totodata, exista riscul ca toate aceste noi sarcini sa sufoce BCE", a afirmat Carsten Brzeski, senior economist la ING Group Bruxelles.

Saptamana trecuta, BCE a aprobat un program nelimitat de achizitii de obligatiuni, masura fiind parte a incercarilor institutiei de a readuce sub control dobanzile mari la care se imprumuta unele state din zona euro