Avertisment pentru zona euro: Vor scadea salariile!

Marti, 17 Martie 2015, ora 15:09
4679 citiri
Avertisment pentru zona euro: Vor scadea salariile!
Foto: Financial Times

Dincolo de toata agitatia starnita de lansarea programului de relaxare cantitativa al Bancii Centrale Europene, oficialii din zona euro par sa ignore cu desavarsire un eveniment alarmant petrecut de curand in Japonia, alta tara adepta a acestei politici monetare neconventionale: scaderea salariilor.

Salariile japonezilor au scazut din nou in luna ianuarie, veniturile acestora ajustate in functie de inflatie fiind acum cu 7,5% mai mici decat erau in 2008, inainte de declansarea crizei globale.

Jumatate din procesul de devalorizare s-a petrecut pe fondul relaxarii cantitative initiate de Banca Japoniei, iar acest lucru ar trebui sa constituie un semnal de alarma pentru liderii europeni, arata Wall Street Journal.

Conditii asemanatoare

Peisajul economic din Japonia anului 2013 si cel actual din zona euro seamana destul de mult incat sa ne permita sa vorbim de un scenariu copiat aproape la indigo.

Japonia se afla in deflatie, un fenomen care ameninta serios intreg continentul european in acest moment.

Japonezii s-au alarmat in momentul in care yenul s-a apreciat pana la pragul de 77 de unitati in raport cu dolarul, iar presedintele BCE Mario Draghi a precizat inca din martie 2014, ca un curs de 1,38 dolari/euro "implica o restrangere a conditiilor monetare, cu un impact negativ asupra inflatiei si ca o potentiala amenintare asupra revigorarii economice in zona".

Atat Banca Japoniei cat si BCE au mizat pe relaxarea cantitativa si deprecierea monedelor in fata dolarului ca pe o masura de stimulare a competitivitatii.

In conditiile in care, cererea scazuta de imprumuturi si un sistem bancar fragil nu puteau asigura succesul programului de stimuli monetari, deprecierea monedelor proprii ramane singura optiune pentru incurajarea exporturilor, cresterea salariilor si a consumului intern.

Japonia, expriment ratat

Premirul Shinzo Abe pare sa fi estimat gresit efectul acestor masuri.

Exportatorii japonezi nu au redus preturile pentru a creste productia, ba chiar le-au ajustat in functie de noul curs de schimb yen/dolar, iar rezultatul se vede in scaderea cu 25% a exporturilor Japoniei, comparativ cu perioada de dinainte de 2008.

Investitiile sunt de asemena la pamant, fapt ce a generat inghetarea salariilor sau cresterea lor la un nivel negativ fata de ritmul inflatiei.

Intre timp, deprecierea yen-ului a crescut preturile bunurilor de import, ca urmare a acestui fapt, cheltuielile zilnice ale japonezilor crescand treptat.

Petrolul ieftin face diferenta

Ce-i drept, niponii nu s-au bucurat in 2013-2014 de avantajul petrolului ieftin, fenomen pe care europenii il exploateaza acum din plin, atat direct, cat si prin pretul redus al altor bunuri de import.

In unele tari din zona euro, in special Germania, cresterea veniturilor este resimtita in special prin economiile facute la facturile de energie si consumul de combustibil mai ieftin.

Cel putin, guvernantii din zona euro nu au facut aceeasi "prostie monumentala" pe care a facut-o guvernul japonez, aceea de a suprataxa consumul, scrie WSJ.

Cu toate acestea, la o privire mai atenta, asemanarile intre cele doua sisteme devin iarasi vizibile.

Sisteme nereformate

Pachetul de masuri "Abenomics" initiat de premierul japonez a generat acest intreg dezastru din simplul motiv ca nu a fost aplicat integral.

Cea mai importanta componenta, cea a reformei sistemului nu a mai fost pusa in aplicare, lasand piata japoneza tributara unui sistem impovarator de taxe, birocratizat in mod excesiv, supus unei legislatii protectioniste si lipsit de un mediu concurential real.

Piata muncii din Japonia este un alt sector care a scapat reformei, angajatorii concentrandu-se asupra contractelor cu jumatate de norma, din moment ce angajarea full-time este evitata din cauza restrictiilor impuse pentru concedierea angajatilor.

Nu este de mirare, deci, ca nivelul salariilor in Japonia ramane scazut in continuare.

Aceeasi lipsa de reforme se constata si in zona euro.

Cea mai curajoasa masura adoptata in ultimul timp in Franta a fost cea a sistemului Macron, lege prin care numarul duminicilor in care un magazin poate functiona in timpul anului este crescut de la 5 la 12.

Spania, Portugalia si Irlanda au reusit cu chiu cu vai sa introduca reforme pe piata muncii si sa asigure conditiile necesare pentru dezvoltarea economica, dar Italia mentine un sistem similar celui japonez.

La fel ca in Japonia, deprecierea euro in fata dolarului a fost folosita de exportatorii din unele tari europene pentru a-si majora veniturile in detrimentul cresterii vanzarilor.

Europa are insa si o varietate regionala mai mare decat Japonia, astfel ca, in unele state din zona, depreciera euro ar putea genera o crestere a productiei, competitivitatii si, eventual, a salariilor.

Pericolul vine, in schimb, din zona de sud a eurozonei, care necesita in continuare un lung sir de reforme pentru a aduce costurile afacerilor la nivelul celor inregistrate in Germania sau in statele scandinave.

In aceste cazuri, depreciera euro ar putea doar sa creasca pretul importurilor, fara vreun beneficiu pentru angajatii din aceste tari.

Japonizarea Europei

Prezentul Japoniei nu este neaparat si viitorul Europei. Zona euro nu imbatraneste la fel de rapid ca populatia nipona, iar sistemul legislativ de aici nu este atat de osificat.

Sindicatele europene s-ar putea sa aiba si ele un cuvant de spus in privinta nivelului salarial din Europa.

Cu siguranta, Mario Draghi este in masura sa inteleaga care sunt limitele, dar si pericolele ascunse ale politicilor monetare neconventionale si masurilor de depreciere competitiva.

Pana la urma, Draghi este oficialul european care si-a petrecut ultimii 4 ani cersind acordul fortelor politice de pe continent pentru aplicarea politicilor monetare care sa evite "japonizarea" Europei.

#economie japonia, #relaxare cantitativa zona euro, #paralela economica Europa Japonia, #nivel salarii zona euro , #Zona euro