Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Reprezentant al investitorilor flamanzi: Intre Romania si Flandra exista o chimie buna in general, nu numai in afaceri

Reprezentant al investitorilor flamanzi: Intre Romania si Flandra exista o chimie buna in general, nu numai in afaceri


Romania si Flandra au o buna interactiune chimica, nu numai in afaceri, ci si ca traditie culturala, iar in general este bine sa faci afaceri cu oameni cu care ai aceleasi sentimente si emotii, a declarat vineri Wim Van Rompay, manager regional al FITA, o asociatie a investitorilor flamanzi, in cadrul unui seminar desfasurat la biroul din Bruxelles al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est.

Evenimentul, la care au participat ambasadorul Romaniei in Belgia, Stefan Tinca, si ambasadorul Republicii Moldova in Belgia, Mihai Gribincea, a fost un seminar de pregatire a unei misiuni sectoriale de afaceri la Iasi si Chisinau din luna noiembrie.

Oamenii de afaceri flamanzi pot ajuta regiunea de dezvoltare Nord-Est din Romania

Wim Van Rompay, manager regional Flanders International Technical Agency (FITA), a declarat ca oamenii de afaceri flamanzi pot ajuta atat regiunea de dezvoltare Nord-Est din Romania - care include judetele Suceava, Botosani, Iasi, Piatra Neamt, Iasi, Bacau si Vaslui-, cat si R. Moldova in principal in doua domenii in care regiunea are o expertiza recunoscuta la nivel mondial: managementul deseurilor si infrastructura apelor uzate.

'Cred ca in Flandra am trecut prin acelasi proces si cred ca este important cu know-how-ul pe care il avem in Flandra faptul ca putem sa va putem arata ce nu a mers bine la noi. Avem o expertiza recunoscuta la nivel mondial in special in chestiuni de mediu si legate de infrastructura apelor uzate. Dar desi suntem in varf in aceste sectoare cred ca este important pentru noi, oamenii de afaceri flamanzi, sa ne impartasim experientele, atat cele bune, cat si cele rele, pentru a determina o utilizare mai eficienta a fondurilor europene. Suntem aici in inima Bruxellesului, suntem foarte familiari cu fondurile europene, ceea ce inseamna ca companiile noastre pot ajuta companiile romanesti cu aplicatiile pentru fondurile europene', a declarat Van Rompay dupa seminarul de vineri.

In plus, a remarcat el, intre Romania si Flandra exista o legatura care merge dincolo de relatiile de afaceri. 'Suntem foarte apropiati unii de altii ca traditie, in atitudini, este o buna interactiune chimica intre cele doua parti. Cred, de asemenea, ca este foarte important sa ai un partener care nu urmareste doar aspectele tehnice si administrative, ci exista si o foarte buna intelegere cu el si cred ca asta a fost foarte evident astazi', a precizat managerul regional al FITA.

El a precizat insa ca exista si cateva piedici in calea implicarii oamenilor de afaceri flamanzi in proiecte cofinantate din bani europeni in Romania, iar cea mai importanta este aceea ca in cele mai multe licitatii desemnarea castigatorului se face pe criteriul celui mai mic pret oferit.

'Nu doar in Flandra, ci in intreaga Europa, am avut cele mai bune rezultate cu proiecte in care nu pretul a fost factorul determinant. Este important ca atunci cand un proiect este evaluat sa se ia in considerare aspectele tehnice, iar foarte adesea proiectele calitativ superioare sunt mai costisitoare. Deci ar fi bine ca in Romania sa va uitati la situatia din Europa si sa evaluati participantii la licitatii intr-o maniera mai sustenabila, in care nu doar pretul conteaza. In general, si nu suntem singurii care spunem asta, daca ai pretul cel mai scazut, nu ai cel mai bun proiect. In final, contribuabilul va plati pretul pentru solutiile pe termen scurt', a apreciat Van Rompay.

Climatul politic stabil este foarte important

De asemenea, a precizat el, foarte important este si climatul politic stabil, care in opinia sa explica atat cresterea din 2013 a economiei Romaniei, cat si prognoza favorabila pentru anul in curs.

Una dintre problemele cronice ale Romaniei pentru care oamenii de afaceri flamanzi ar putea oferi solutii este cea a managementului deseurilor, apreciaza managerul regional al FITA.

'Suntem in Flandra lideri mondiali in chestiuni legate de managementul deseurilor, avem cel mai mic procent de deseuri reziduale din intreaga lume si suntem una dintre putinele regiuni care nu depoziteaza la sol deseurile municipale. Deci in acest aspect putem da bune exemple Romaniei si R. Moldova privind modul in care sa abordeze problema deseurilor. Noi in Flandra nu vedem deseurile ca pe o problema, ci ca pe o resursa noua', a mai spus Wim Van Rompay.

Gabriela Macoveiu, director pentru comunicare, cooperare si dezvoltarea afacerilor in cadrul ADR Nord-Est, a declarat ca domeniile spre care s-au orientat investitorii flamanzi ar putea contribui la dezvoltarea regiunii.

'In ceea ce priveste ADR Nord-Est, noi ne-am exprimat disponibilitatea pentru a dialoga cu potentialii investitori pentru a veni si intra in contact cu promotorii de astfel de proiecte din regiunea noastra, fie ca sunt autoritati publice, fie ca sunt companii, pentru ca ne dorim sa creasca valoarea adaugata a proiectelor investitionale din regiunea noastra', a afirmat ea.

In ceea ce priveste schimbarile din Politica de coeziune din noua perioada de programare, care va pune mai mult accentul pe dezvoltare sustenabila si inovare, ea a apreciat ca regiunea Nord-Est, una dintre cele mai sarace din UE dar cu cel mai ridicat grad de absorbtie a fondurilor europene din Romania, se va confrunta cu cateva provocari.

'Pe de o parte aceste provocari vin din tipul de finantari pe care trebuie sa il punem in opera, de data aceasta va trebui sa punem mai mult accent pe proiectele care vin spre dezvoltarea economica, competitiva a regiunii si ne asteptam aici ca solutiile de proiecte sa fie cu valoare adaugare sporita, proiecte de sprijin a inovarii, a dezvoltarii eficiente. Pe de alta parte vorbim si despre mecanismul prin care va trebui sa punem in opera astfel de proiecte. Deci daca in regiune avem deja competenta pentru dezvoltarea unor proiecte de mare anvergura pentru drumuri, pasaje, pentru reabilitare de constructii de utilitate publica, de data asta va trebui sa demonstram ca putem sa facem fata unor proiecte complexe care vorbesc de transport multimodal in mediul urban, de eficientizarea energetica a cladirilor publice si rezidentiale, de acest management al deseurilor cu valorificare energetica', a afirmat Gabriela Macoveiu.

De asemenea, a precizat directorul de comunicare al ADR Nord-Est, investitorilor belgieni li s-a cerut 'nu doar sa aiba relatii comerciale cu autoritatile publice si companiile din regiunea noastra, dar si sa stabileasca relatii de colaborare mixta, astfel incat sa aiba loc acest transfer de tehnologie si de cunostinte cu permanentizarea efectelor benefice pentru regiune'.

Procedura de achizitii, problema cu care se vor confrunta investitorii flamanzi
Daniel Rata, director general al unei firma de consultanta in accesarea de fonduri europene cu sediul la Iasi, a apreciat la randul sau ca principala problema cu care se vor confrunta investitorii flamanzi este procedura de achizitii.

'In primul rand exista o expertiza tehnica pe care ei o promoveaza foarte mult, care este necesara Romaniei, trebuie sa fim realisti. Investitorii flamanzi care vor dori sa intre pe piata romaneasca se vor confrunta cu procedurile de achizitii in special, pentru ca intotdeauna un expert bun costa, iar in momentul in care vom merge numai pe pretul cel mai mic ca procedura de achizitie, expertii buni nu vor participa pentru ca sunt exclusi de acest criteriu. Ceea ce este o problema pentru ca un proiect va pierde sume din doua puncte de vedere - o data pentru ca se aplica corectii la sapte proiecte din zece in Romania, pe perioada 2007-2013, deci avem acolo corectii care sunt substantiale si se pierd bani care se scad din rata de absorbtie, si pe alta parte, la fiecare licitatie, va dau un exemplu - pe servicii de proiectare sau de consultanta exista licitatii care se castiga cu 10-15% din buget, ceea ce e o problema. Si aceasta sublicitare scade din nou sumele care vor fi absorbite', a declarat Daniel Rata pentru AGERPRES.

El a precizat ca daca investitorii flamanzi vor trece de aceasta dificultate, atunci vor avea nevoie de consortii locale pentru a putea accesa documentatiile tehnice aferente proiectelor, ceea ce va fi pozitiv pentru mediul de afaceri local.

'Lucrarile tehnice pe care ei doresc sa le acceseze sunt deosebit de complexe, sunt studii de fezabilitate, de prefezabilitate, proiecte tehnice care sunt anexe ale caietelor de sarcini, si care sunt, evident, in limba romana. A traduce un astfel de material in limba engleza sau in franceza inseamna un cost substantial. Deci ei au nevoie de parteneri locali, ceea ce este bine', a spus expertul in consultanta.

In opinia sa insa, o investitie reala a unei firme belgiene ar fi mai degraba externalizarea unei parti a capacitatii de productie in Romania.

'Investitii inseamna daca reusim sa convingem o companie din Belgia sa-si externalizeze un departament de productie, sa-l relocheze in Romania, si putem sa-i oferim doua sau trei avantaje mari si asta trebuie comunicat foarte mult. Primul ar fi o discutie prin Parteneriatul Public Privat, care este posibil in Romania si a inceput sa se miste, cu o administratie publica sau cu o agentie imobiliara, sa identifice o zona de plasament pentru o astfel de unitate de productie. Asta ar fi un avantaj, lumea e deschisa. Al doilea ar fi costurile salariale care sunt reduse la noi fata de ceea ce se practica aici', a adaugat Daniel Rata.

Al treilea si cel mai important avantaj ar fi insa, in opinia sa, faptul ca in Romania investitia in tehnologizarea unui laborator de cercetare sau a unei hale de productie se poate face in proportie de 70-80% din fonduri europene nerambursabile, ceea ce nu se intampla in Belgia, unde finantarile pe investitii sunt intre 15 si 30%.

'Aceasta este modalitatea pe care eu as promova-o. Veniti, investiti, faceti unitati de productie si angajati oameni, folositi fonduri europene. E o siguranta mai mare, pentru ca o investitie derulata in Romania de o firma belgiana ar putea sa aiba un factor de risc mai redus. Adica el lucreaza cu banci belgiene care-l finanteaza si poate veni cu banii. Nu se poate impiedica atat de usor in implementare, pentru ca in Romania multe programe au picat in implementare din cauza lipsei de lichiditate in banci', a mai declarat Rata.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 1801 ori