În timp ce în România industria prelucrătoare trece printr-o lungă perioadă de recul, producția de bunuri manufacturate se află pe o tendință ascendentă la nivelul UE.
Deși în țări precum România dezideratele Comisiei Europene vizând decuplarea avansului PIB de consumul de resurse sunt luate în serios, alte țări ale blocului comunitar continuă să mizeze pe producția industrială.
Dezvoltarea insuficientă a industriei prelucrătoare în România a condus la acoperirea cererii interne prin importuri și la dezechilibrele majore cu care se confruntă economia națională.
Doi ani de creștere susținută în UE
Există opinii în România care susțin planurile Comisiei Europene vizînd decuplarea creșterii economice de consumul de resurse și de producția industrială, argumentând că dezvoltarea economică se poate obține prin aportul adus de alte sectoare, cum ar fi digitalizarea sau energia verde.
Iată însă că, în timp ce în România avansul economic fără industrie este lăudat de tot mai multă lume, producția manufacturieră se află în ultimii doi ani pe o tendință ascendentă în Uniunea Europeană.
După două scăderi succesive, inclusiv o diminuare de 7% în 2020, producția de bunuri manufacturate a Uniunii Europene și-a revenit și a crescut.
Prin urmare, producția industrială a UE a crescut cu 8% în 2021 față de 2020 și apoi și-a continuat tendința ascendentă cu o creștere de 5% în 2022 față de 2021, potrivit Eurostat.
Prăbușire în România
În România, în schimb, potrivit indicilor producției industriale publicați de INS, după o creștere de 7% a producției în industria prelucrătoare în 2021 față de 2020 (majorare înregistrată mai ales ca urmare a raportării la prăbușirea anuală de 10,2% din 2020, care nu a fost deci recuperată), a urmat o contracție anuală de 0,4% în 2022, pentru ca în primele cinci luni din 2023 declinul față de aceeași perioadă a lui 2022 să fie de 3,9%.
Între 2012 și 2014, producția UE a scăzut ușor înainte de a începe o creștere treptată până în 2018. În 2019, valoarea producției vândute a înregistrat o mică scădere, apoi a scăzut mai accentuat în 2020 din cauza efectelor pandemiei.
Epidemia de COVID-19 și măsurile de izolare aferente introduse pe scară largă de țările UE au avut un impact negativ semnificativ asupra producției industriale a UE în 2020, dar 2021 și 2022 au înregistrat creșteri ale producției în toate grupele de activitate industrială.
În termeni nominali, valoarea producției vândute a UE a crescut de la 5.209 miliarde euro în 2021 la 6.179 miliarde euro în 2022, ceea ce indică o creștere de 19%.
La nivelul UE, cea mai mare creștere a valorii producției vândute a fost înregistrată în fabricarea metalelor de bază și a produselor din metal fabricate, cu o creștere cu 42% a valorii producției (la prețuri curente), a urmat producția de alimente, băuturi și tutun, cu o creștere cu 17% a valorii producției vândute și producția de produse chimice, cu o creștere a valorii producției vândute cu 19%.
...citeste mai departe despre "În timp ce România și-a distrus industria, producția de bunuri manufacturate crește constant în UE" pe Ziare.com